Am publicat cartea Lucian Blaga la Bistriţa (1938-1940)

 

 

Cartea aceasta este un succes personal, adică un efect al unui număr mare  de lecturi, comunicări, drumuri, scrieri, toate realizate timp îndelungat din Iubire pentru Lucian Blaga.

Volumul conţine 231 pagini, din care 24 pagini cu fotografii.

Din această carte,

pentru care am muncit vreme îndelungată cu o stare specială

de Smerenie şi Recunoştinţă,

vă invit să citiţi un mic fragment publicat la paginile 56-58:

Motivația noastră ca să apară o carte  

despre faptul că Lucian Blaga a avut o casă lângă Bistrița

Încă din prima zi când am pășit pe urmele lui Lucian Blaga lângă Bistrița, am postat ceea ce am simțit și văzut pe blogul personal  jenita.ro

Am fost în anii 2014‑2017 de mai multe ori în locul unde Poetul a avut o casă și grădină în anii 1938‑1940. Uneori am consemnat impresii, mirări, gânduri, îndemnuri către autorități pe blogul personal sau în presă. Am făcut de multe ori și fotografii și am postat din ele pe blog sau le‑am trimis la presă. Am preluat pe blog și articolele altor scriitori despre situația privind fosta proprietate a marelui filosof român de pe Dealul Dumitrei, la câțiva kilometri de Bistrița, într‑o categorie special creată: Lucian Blaga.

În acest timp am primit corespondențe de la mai mulți oameni, dar cred că cel mai atent observator la ceea ce se publica cu privire la Casa Blaga de lângă Bistrița s‑a dovedit a fi Profesorul și scriitorul Zenovie Cârlugea, cercetător contemporan al biografiei lui Lucian Blaga.

În perioada 6‑7 mai 2016, programul Festivalului Internațional „Lucian Blaga” Sebeș, a inclus și: „Expoziție de faianță portugheză – Lucian Blaga, de la Lisabona la Bistrița (colecție de azulejos). Prezintă: Elena Pleniceanu – muzeograf – Complexul Muzeal Bistrița‑Năsăud”.

Urmare a acestui eveniment, am realizat o convorbire cu muzeografa Elena Pleniceanu și am publicat textul pe blog, iar după apariția acestui material, Profesorul Zenovie Cârlugea, criticul literar care a realizat, între altele, o amplă perspectivă a operei Poetului în lucrarea „Lucian Blaga. Dinamica antinomiilor imaginare” (2004), mi‑a cerut să scriu o carte, pe care dânsul a și botezat‑o: „Lucian Blaga la Bistrița (1938‑1940)”.

Astfel, atenția mea s‑a concentrat mai mult pentru realizarea acestui deziderat, rugându‑l să scrie un Cuvânt înainte cu autoritatea specialistului în domeniul istoriei literare.

Îmi amintesc faptul că, pe măsură ce publicam articole și fotografii despre Casa Blaga de pe Dealul Târgului pe blogul personal, atât ale mele, cât și ale altor scriitori, Domnul Zenovie Cârlugea, important exeget al Operei lui Blaga, ne încuraja, pe noi cei de la Bistrița, prin e‑mail.

Iată câteva din cuvintele domniei sale:

„Vă mulțumesc mult pentru tot ceea ce faceți întru mai dreapta cinstire și amintire a marelui nostru Lucian Blaga. Nădăjduiesc într‑o acțiune concertată și eficace a factorilor administrativi bistrițeni pentru recuperarea acestui habitat de patrimoniu național.

Dar casa lui Blaga de la Bistrița avea TINDĂ (există o poză la Basil Gruia), care văd că a fost închisă cu ziduri și transformată în cameră de locuit. În fine, sunt mai multe aspecte… Dar începutul, consider, s‑a făcut.

Salutări scriitorilor bistrițeni, iubitorilor, oamenilor de cultură. Voi fi alături de Dvs. cu sufletul și gândul!”

 

Sunt conștientă că această lucrare cuprinde doar o parte din ce se poate înmănunchea mai complet ca și informații despre locuirea familiei Blaga câtva timp lângă Bistrița și, de aceea, nădăjduiesc pentru viitor că, după apariția acestei prime cărți, se vor întocmi alte scrieri cu alte mărturii despre legătura lui Lucian Blaga cu frumoasele meleaguri bistrițene.

Din motive economice, am publicat în această carte un număr restrîns de fotografii, (V. Foto Documentar Secţiunea a II-a) însă, cititorii pot vedea multe imagini, pe care le-am imortalizat, pe blogul personal jenita.ro, secţiunea Lucian Blaga creată special.

Acum, când cartea este sub tipar, casa Blaga nu mai este, iar mărturia că a rămas locul gol o găsiţi în imaginile de la finalul acestui volum pe care l-am scris cu emoţie, smerenie şi efort.

Emoţiile mele au fost pozitive, pentru că, după cum ştim, atunci când omul e plin de emoţii negative nu poate realiza nimic.

Deşi emoţiile erau puternice, ştiam că sunt temporare şi că doar gândul omului poate fi menţinut oricât de mult, aşa că am avut un gând statornic de a scoate la lumină această carte, chiar şi atunci când nu puteam să lucrez. Când emoţia, fie şi aceea paralizantă, întâlneşte gândul puternic nu se mai poate manifesta să împiedice munca.

Deci, atunci când dorim să realizăm ceva, să ne creem o gândire legitimă, realistă, corectă şi să o menţinem continuu.

M-a însoţit smerenia pentru că nu sunt specialist în domeniul cercetării istoriei literare.

Am depus efort susţinut deoarece munca ocupă un rol foarte important în viaţa mea.

Viaţa, Dumnezeu ne ajută  numai dacă muncim, numai dacă acţionăm potrivit şi cu bună credinţă.

 

*

Acum Cartea Lucian Blaga la Bistriţa  a văzut Lumina tiparului,

Însă,  într-un număr restrâns de exemplare din motive economice.

*

Pentru că astăzi este Ziua în care acum 168 ani s-a născut M. Eminescu,

vă invit să citiţi câteva cuvinte pe care le-am  scris despre cartea: În jurul lui Eminescu.

Îmi exprim admiraţia pentru lucrarea, îngrijită de Gabriela Moldoveanu, intitulată:

„ În jurul lui Eminescu”, Editura Christiana,

în cuprinsul căreia citim articole despre Eminescu scrise de Răzvan Codrescu.

Doamna Gabriela Moldoveanu  ne spune:

„Nu m-aş fi angajat la alcătuirea acestui volum dacă n-aş fi nutrit încredinţarea că avem nevoie de Eminescu mai mult ca oricând şi că Răzvan Codrescu este o bună călăuză  spre reperele inepuizabile ale tradiţiei, pe care o slujeşte în scrisul său de peste 20  de ani.

Şi închei cu speranţa că măcar câţiva tineri, de azi sau de mâine, nu vor trece nepăsători pe lângă această provocare la regăsirea de noi înşine întru Eminescu.”

Da, recomand şi eu această carte în care se vorbeşte atât de energic despre Eminescu!

Veţi întâlni polemici între scriitori şi veţi observa cum cel care este legătura României cu Literatura Universală – Eminescu, ajută şi de dincolo de Timp spiritul omenesc.

Când apar controverse între oamenii de cultură, între publicaţii, aşa să se procedeze, ca în această lucrare, prin puterea cuvântului scris cu decenţă şi răspundere.

 

Cu Iubire şi Recunoştinţă,

Jeniţa Naidin

Luni,  15 Ianuarie 2018 

Ziua naşterii lui Mihai Eminescu

Ziua Culturii Naţionale