Ascultăm LINIŞTEA

Atâta linişte-i în jur de-mi pare că aud

cum se izbesc de geamuri razele de lună.

În piept

mi s-a trezit un glas străin

şi-un cântec cântă-n mine un dor, ce nu-i al meu.

[…]

O, cine ştie – suflete-n ce piept îţi vei cânta

şi tu odată peste veacuri

pe coarde dulci de linişte,

 pe harfă de-ntuneric – dorul sugrumat

şi frânta bucurie de viaţă? Cine ştie? Cine ştie?

( Am reprodus fragmente din Poezia LINIŞTE de Lucian BLAGA)

Spre o Lumină caldă

30 Iunie 2015

Acum, 45 de ani,

aveam  Bacalaureatul,  începeam, pe 1 August  1970,  serviciu, 

şi, …  nu ştiam ce va urma… 

                                                                                                                        Jeniţa Naidin