Băbuşa, Trohan, Împrejurimi

Flori în grădina  Naşei  mele de botez  din Băbuşa.

*

De câte ori mă gândesc la toate sufletele din jurul meu plecate în Lumea de Dincolo,

cu încrederea că sunt mântuiţi şi  au Acolo Lumină, îmi vin în minte  aceste versuri încurajatoare:

„Îngeri

Salvat de rău e duhul

Ce-a străbătut  văzduhul.

Cine cu zel s-a străduit,

Poate să fie mântuit.

Şi dacă dragostea de Sus

Ea însăşi i s-a-mpărtăşit,

L-aşteaptă cete îngereşti

Cu bucurii nepământeşti.”

(Goethe, Faust)

Azi am revăzut fotografii pe care le-am făcut astă toamnă în locurile natale  şi mi-am reamintit convorbirile de suflet cu oameni din sat, cu naşa mea de botez, cu o rudă nonagenară a mamei mele care mi-a vorbit despre bunica mea maternă, născută în Trohan şi căsătorită în Băbuşa, unde a născut-o în 1916 pe Catinca, cea care mi-a dat mie viaţă.

Desigur, mintea mea face conexiuni, şi, bucuria vine când constat că bunica mea a fost contemporană, şi născută în acelaşi loc, cu  Mitropolitul primat Atanasie Mironescu, născut în Trohan la 12 august 1856, fost Preot în satul natal (1879-1881),  Plecat la Domnul în data de 9 oct. 1931 şi care a fost   membru de onoare al Academiei Române (25 mai 1909).

Este înmormântat la Cernica.

O incursiune în interiorul meu spre perioada copilăriei este legată de satul meu natal, Băbuşa, dar şi de satul Trohan, unde mergeam la o soră a mamei, Ileana, trecând pădurea din Fundul Băbuşei, după cum se numeşte acel capăt al satului unde am văzut lumina zilei în 28 noiembrie 1951.

În acei ani, ai primei copilării, când împreună cu surorile mele mergeam pe jos din capătul dinspre Gârceni a satului, denumit Fundul Băbuşei, până în Trohan, mersul prin pădure era o bucurie, era drum lung, dar frumos.  Era o altă lume!

De asemeni, îmi amintesc de mersul cu Şcoala din Băceşti, când am urmat clasele V-VIII, (1962-1966),  pe dealurile satului Ţibăneştii Buhlii la cules de frunze de tutun.

Am păşit pe meleaguri foarte frumoase!

Simt nevoia să amintesc câteva cuvinte despre Bisericile vechi de lemn din aceste sate.

Meleagurile, se vede,  erau vegheate de Sfântul Nicolae!

În satul Băbuşa, Biserica  de lemn a avut întâi Hramul Sfântul Nicolae, apoi Sfântul Dumitru,

Scriam şi în Confesiuni despre Băbuşa:

La ctitorire a primit Hramul Sfântul Nicolae, iar apoi s-a adăugat şi Sfântul Dumitru.

În comuna Gârceni este Biserica Sfântul Nicolae datând din  anul 1802, din lemn de stejar. Lucrări la această Biserică s-au facut cu cheltuiala credincioşilor parohiei Trohan.

În satul Ţibăneştii Buhlii, comuna Băceşti, este Biserica Sfântul Nicolae, construită în Secolul XVII.

Şi în Vaslui este Biserica Sfântul Nicolae.

La Trohan, amintim doar că e Biserică de lemn „Adormirea Maicii Domnului”, ctitorită în anul 1824.

Să  vedem fotografii de la Băbuşa şi Împrejurimi:

Biserica din Băbuşa

clopotniţa Băbuşa

Liliac înflorit în luna sept. 2014, lângă biserica şi clopotniţa din Băbuşa

Plecare din Băceşti spre Roman, privind în dreapta dealurile Ţibăneştii Buhlii

 

Se vede dealul din faţa  satului Băbuşa din grădina copilăriei,

iar mai în dreapta acestor dealuri, în capătul satului, este Pădurea Fundul Băbuşei.

în grădina părinţilor este lucernă şi viţă de vie ca şi atunci când erau pe Pământ.

*

Vă invit să vedeţi fotografiile de mai sus, după ce au primit o Lumină de la Iaşi:

Spre o Lumină caldă

Vineri, 17 Iulie 2015                          Jeniţa Naidin