Cer, Heniu, Mănăstirea Sf. Spiridon

acest cer de azur ajută sufletul omului…

Prin Graţie Divină, ieri, 14 Februarie 2015, am primit o invitaţie de la o Familie pentru a merge la Mănăstirea Sfântul Spiridon – Strâmba, judeţul B-N şi, în acest fel a fost o oază în singurătatea mea ce uneori mă apasă greu şi doar Dumnezeu mă ajută, cum ştie El.

Am deschis acum cartea Vieţile Sfinţilor pentru a scrie câteva cuvinte despre Sfântul Spiridon, căci  cu privire  la Mănăstire şi împrejurimi vă vorbesc fotografiile pe care le-am făcut şi am postat o parte aici pentru Dumneavoastră.

A fost ieri o zi însorită şi, urcând pe dealul din preajma Sfântului lăcaş, – despre care am mai scris pe Blog în data de 9 noiembrie 2014 sub titlul: Mănăstirea Sfântul Spiridon jud B-N,-

am fotografiat Muntele Heniu ce este acum plin de zăpadă.

Când am privit şi fotografiat Heniu m-am gândit la scriitorul Radu Petrescu, fost profesor în anul 1952 a minunatului, acum şi el  scriitor, Niculae Vrăsmaş şi m-am bucurat de conexiunile pe care le facem cu ajutorul inconştientului nostru conştientizat, graţie legăturii minţii noastre cu Mintea Cosmică, cu Dumnezeu.

Mi-am amintit acolo sus, stând în Lumina Soarelui, cu privirea spre Heniu că Radu Petrescu şi soţia sa Adela au ajuns din Bucureşti, ca profesori la Bârgău-Prund în 6 oct. 1951.

Eu veneam pe Pământ în 28 nov. 1951!

Îmi place să fac astfel de legături, îmi place să păşesc pe urmele unor oameni de cultură, contemporani,  sau Plecaţi!

Să citim:

„Luna decembrie în 12 zile:

Pomenirea Preacuviosului Părintelui nostru şi făcătorului de minuni Spiridon (†347).

Acesta a trăit pe vremea împărăţiei lui Constantin cel Mare şi a fiului său Constanţiu.

De neam era din Insula Cipru, simplu la chip şi, la inimă, smerit.

Mai întâi, a fost păstor de oi şi, însurat fiind, a a vut o fiică Irina, care atrăit în feciorie toată viaţa ei.

Pentru sfinţenia vieţii lui, murindu-i soţia, a fost făcut episcop în cetatea Trimitundei, aproape de Salamina, şi a primit de la  Dumnezeu şi darul tămăduirilor, încât s-a numit, datorită  minunilor ce le făcea, de minuni-făcător.

[…]

Acestui Sfânt i se arătau îngerii şi-i slujeau la  Sfânta Liturghie  şi a luat mărturie de la cer că avea îngeri privitori care cântau împreună cu dânsul.”.

*

Ieri, în  capela Mănăstirii Sf. Spiridon, căci biserica nu este încă gata, mi-am amintit de viaţa Sfântului, şi, după Rugăciune am fotografiat câteva icoane şi catapeteasma:

mai jos privim prin curtea mănăstirii, dar și alte fotografii:

Bistriţa,  Duminică,  15 Februarie 2015    Jeniţa Naidin