Cornel Cotuţiu despre o carte a lui Iuliu-Marius Morariu
Iuliu-Marius Morariu, teolog, născut la 4 mai 1991 în comuna Salva judeţul Bistriţa-Năsăud, este cunoscut ca Pr. Maxim sau Ieromonahul Maxim în lumea monahală.
În vârstă de 29 de ani, autorul a publicat mai multe scrieri importante.
Despre cartea sa:
„Repere ale autobiografiei spirituale din spațiul ortodox în secolele XIX și XX (Ioan de Kronstadat, Siluan Athonitul și Nicolae Berdiaev”, a scris, la o primă lectură, după cum afirmă în textul publicat de curând, Domnul Cornel Cotuţiu.
Când am citit cuvintele Domnului Cornel Cotuţiu, primul gând a fost că aş dori să parcurg această lucrare, în întregime, dar deocamdată nici nu am văzut-o.
Opinia scriitorului Cornel Cotuţiu, despre această carte, merită cunoscută,
de aceea vă invit să o citiţi:
«Încă un OM MARE pe Someșul Mare. O nobilă ipostază a elevației culturale
(1) (Preambul)
Am în vedere acum un nume și o carte: „Repere ale autobiografiei spirituale
din spațiul ortodox în secolele XIX și XX (Ioan de Kronstadat, Siluan Athonitul
și Nicolae Berdiaev” (Ed. Lumen, Iași, 2019), de Iuliu-Marius Morariu, în lumea
monahală numindu-se ieromonahul Maxim.
Precizez, de la început, că textul meu e expresia primei reacții ce am avut-o
din momentul în care mi-a parvenit lucrarea; urmând să revin, arborând-o de pe
alt palier de cititor. Nu e prima dată, în ce mă privește, când descopăr o
carte care nu poate fi parcursă – real! -, decât în timp, în etape. Încât,
primul episod al contactului cu ea este cel al răsfoirii și al popasurilor.
Deopotrivă (și nu sunt primul care constat așa ceva), pentru un asemenea volum
este nepotrivit verbul „a citi”; mai degrabă, conotativul său: „a cerceta”.
Motivele interesului meu pentru o astfel de faptă editorială sunt acelea ale
unui laic atras de personalitatea unui tânăr monah și, totodată, de cele două
sintagme din titlul volumului : „autobiografie spirituală” și „spațiul
ortodox”. Am folosit intenționat o conjuncție între cel două entități și nu o
prepoziție. „Și” leagă două identități; „din” conturează aici un areal
spiritual, în care autobiografia e un component al acestuia. Mai mult:
„autobiograficul” – consacrat a fi literatură nonfictivă -, capătă aici
elevație tocmai prin ridicarea narativului la nivelul spiritualului inefabil.
Acest tom este un studiu amplu, admirabil, alcătuit prin interferența
(inevitabilă!) a trei categorii de text: conturul spiritual al celor trei
„protagoniști”, notele de subsol (1165 – unele ocupând aproape toată pagina!)
și copioasele citate din scrierile celor trei părinți.
E de reținut (dar nici nu se putea altfel, pentru aparatul critic al cărții)
conținutul bibliografiei: izvoare scripturistice, patristice și liturgice,
dicționare și enciclopedii, lucrări autobiografice, volume auxiliare, studii și
articole, internet (În total, doar… 691 de nume și titluri de lucrări
consultate).
Apoi (se putea altfel?!): sumarul cărții, în engleză, franceză și italiană
(Sunt nedumerit de ce nu și în limba rusă, căci cei trei sfinți cercetați aici
sunt de origine slavă, din punct de vedere pământesc).
Și (cum altfel?!), capitolul cu indice de nume, înșirate pe (numai…) 20 de
pagini.
Chiar și numai răsfoind acest tom de 535 de pagini, în final, revii la
splendida, incitanta, Prefață a Prea Sfinției Sale Andrei, Arhiepiscop al
Vadului, Feleacului și Clujului, Mitropolitul Clujului, Maramureșului și
Sălajului, unde se conchide astfel:
„În concluzie, spunem cu convingere că lucrarea Părintelui Maxim Morariu este
una de pionierat, având la bază o cercetare și o documentare de amploare și de
mare competență teologică, științifică și documentară, fapt pentru care îl
felicităm și sperăm să fie utilă cititorilor.”
Cine este acest „neastâmpărat” creator întru cultură? Este tânărul ieromonah
Maxim de astăzi și, deopotrivă, în lumea laică, Iuliu-Marius Morariu, venit pe
lume în ținutul Năsăudului, acum 29 de ani, în vestita comună Salva.
Ei bine, în așa timp de ședere pe…Terra, a publicat (deja!…) 26 de cărți și
a publicat în țară și peste hotare 300 de articole științifice. Datorită
locurilor unde a studiat (și o face neobosit) îmi place să-mi imaginez un
traseu de geografie personală. În țară: Cluj-Napoca, Sebeș, București,
Bistrița; peste hotare: Geneva, Roma, Kosice, Graz, Belgrad, Pretoria (Africa
de Sud).
Este membru în (doar…) 8 colective redacționale de reviste de specialitate.
Are rubrici la 3 posturi de radio din țară.
Iată de ce, cred, nu are timp să fie fudul, să aibă fumuri de „cine mi-s eu”,
dar e amabil, persuasiv în opinii, dornic de dialog.
Încă un OM MARE pe Someșul Mare.».
CORNEL COTUŢIU
(Articol preluat din ziarul Răsunetul, din 8 Iunie 2020)
***
Atunci când avem opinia unui om avizat, iar timpul nu e de partea noastră, dar, uneori, nici posibilitatea de a citi cartea la care se referă, îi suntem recunoscători.
Ziarul RĂSUNETUL ne ajută să luăm cunoştinţă cu opere în domeniul Culturii şi de aceea felicităm întreaga Redacţie.
***
Cu Iubire şi Recunoştinţă
Jeniţa Dodiţă Naidin
Luni, 29 Iunie 2020
Spre o Lumină caldă
***
De Ziua Sfinţilor
Apostoli Petru şi Pavel.
One comment
Permalink • 1
Respectele mele!
Mă bucur că ați preluat textul domnului Cornel Cotuțiu. Dacă îmi scrieți pe adresa de e-mail, vă trimit varianta electronică a cărții și dacă îmi dați și o adresă, v-o ofer și pe cea print, cât de curând posibil.
Cu prețuire,
Maxim Morariu