Episcopul Macarie Drăgoi – La Spermezeu

 

Am adus pe Prima pagină

 acest  articol pentru a face mențiunea că pictorul  Teodor Păltineanu

a Plecat de pe Pământ.

Vestea mi-a dat-o pictorul Marin Albu discutând cu ocazia faptului că astăzi,

7 iunie 2018,  sunt 42 de ani de când bunicul patern al fiilor mei,

Naidin Stancu,  s-a mutat în Lumea invizibilă.

Iată ce scriam atunci după evenimentul din satul natal al Episcopului MACARIE:

Această schiţă aparţine lui Arsenie Boca şi a fost dăruită, 

în faţa noastră, Episcopului Macarie,  de către pictorul Teodor Păltineanu,

care, la rândul lui o avea de la Preotul  Sofian Boghiu.

Fotografia aparține Anei Mizgan.

 

Pictură cu chipul Episcopului Macarie Drăgoi,

realizată de Gheorghe Mizgan, fotografiată de Ana Mizgan, soţia sa.

 

Simpozionul cultural-religios al Văii Ţibleşului, iniţiat în anul 2012 de scriitorul Menuţ Maximinian, actual director al ziarului „Răsunetul”, şi-a desfăşurat lucrările celei de-a-II-a ediţii în ziua de sâmbătă, 2 noiembrie 2013, în incinta Liceului Tehnologic Spermezeu, judeţul Bistriţa-Năsăud, în prezenţa Episcopului Macarie Drăgoi, ediţia fiindu-i dedicată.

Preotul paroh Simeon Buta şi profesorul Alexandru Deneş au deschis lucrările acestei manifestări la care au participat preoţi, elevi, săteni, ziarişti, profesori, factori de decizie de la judeţ.

Pr. Simeon Buta arată că, prin lucrarea Bunului Dumnezeu, cel dintâi Episcop al românilor ortodocşi din Europa de Nord, Macarie Drăgoi este prezent, Spermezeu fiind locul copilăriei sale.

Este evocat momentul din data de  6 iulie 2008, în Duminica a-III-a după Rusalii, când a fost întronizat în Catedrala Episcopală Sârbă din Stockholm ca cel dintâi Episcop al românilor ortodocşi din Europa de Nord, ocazie cu care, câţiva tineri din Spermezeu s-au aflat acolo.

Pr. Simion Buta arată şi alte momente fericite din viaţa parohiei Spermezeu cum ar fi, resfinţirea  bisericii parohiale când a participat Vrednicul de pomenire Bartolomeu Anania, cât şi momentul când la Spermezeu a fost prezent Regele Mihai, Regina Ana,  cele două fiice, Margareta şi Elena, distinse personalităţi române, între care şi deputatul Silviu Petrescu din București.

Au fost susţinute comunicări, despre viaţa şi opera ştiinţifică a Episcopului Macarie Drăgoi, de către mai multe persoane, dintre care amintim câteva, citând crâmpeie din aceste ample şi importante expuneri pline de emoţie vibrantă:

Alexandru Pugna – vicepreşedinte Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud, venit în preajma locului naşterii sale, şi-a exprimat sincer bucuria de a participa: „Sunt fericit că această a II-a ediţie e dedicată celei mai prestigioase personalităţi ce ne reprezintă pe fiecare dintre noi. Eu sunt din Căian, iar Episcopul e născut la dispensarul din Căian, dar ne aparţine tuturor şi de aceea nutrim acea mândrie nepăcătoasă ce ne obligă să progresăm spiritual. Avem un avantaj că Episcopul Macarie a întocmit, în urma cercetărilor sale susţinute, prima Monografie a Spermezeului, publicată în anul 2001. […] Cât Dumnezeu mă va ţine acolo vă voi sprijini.”

Preotul Adrian Cherhaţ – inspector şcolar a citit CV-ul impresionant al Episcopului Macarie Drăgoi, născut la 9 mai 1977 (imediat mă emoţionez când aud că e născut în acelaşi an  cu unul din fiii mei), şi, ascult un parcurs al unei vieţi ce constituie un model uman demn de urmat.

Elena M. Cîmpan – preşedinta Societăţii Literare „Conexiuni” a spus, între altele: „Preasfinţia voastră, înainte de a ajunge aici la şcoală, am continuat drumul până la Târlişua, locul unde s-a născut Liviu Rebreanu, am păşit pe o Vale încărcată de spiritualitate. Sunteţi născut în aceeaşi zi cu Lucian Blaga, aţi urmat studii la Suceava, ceea ce înseamnă Dosoftei, vă numiţi Macarie, deci, observăm bogăţia de semnificaţii şi apartenenţa  la o cultură. Plecatul de acasă a fost benefic, nevoia de distaţă e evidentă…”…Elena M Câmpan a descris conţinutul  revistei  „Candela Nordului”, editată în română şi engleză, ajunsă la al cincilea număr. M-a emoţionat până la lacrimi tot ce a vorbit scriitoarea în cadrul acestui Simpozion.

Preotul Teodor Mureşan – Dej a spus că l-a frământat un gând,  de la data primirii invitaţiei, despre ce ar putea să vorbească, astfel că a hotărât să dea mărturie despre faptul că, l-a purtat în inima sa pe actualul Episcop de când a venit pe acest pământ, domnia sa fiind atunci,  în primii săi ani de preoţie, la Spermezeu.  ”Taina nu se spune, ea e de domeniul cel mai frumos al intimităţii.”   Apoi ne destăinuie că Episcopul  e născut din părinţii Vasile şi Ana ca al treilea copil al lor, dânsul, ca preot i-a observat atitudinile pozitive de mic, vorbe ca de om bătrân, înclinat spre cele religioase, iubea icoanele, atent cu cărţile de cult. Copilul, cu nume de botez Marius-Dan, cânta la strană,  alături de 4 persoane bătrâne şi stima oamenii în vârstă. Tot ce a povestit minunatul preot Teodor Mureşan m-a impresionat până la lacrimi privind persoana omagiată, prea tânără faţă de atâtea calităţi şi realizări, ce îşi asculta atent vorbitorii cu zâmbetul şi lumina pe faţă.

A spus pr. T. Mureşan că Macarie a ascultat de Voia lui Dumnezeu, transcende viaţa pământească şi a ales viaţa cerească, fiind călugăr, consacrându-şi viaţa învăţându-ne să iubim specificul naţional românesc, inclusiv prin cărţile scrise despre obiceiurile plaiurilor sale natale. A publicat 9 cărți.

La finalul lucrărilor Simpozionului, fiind împreună cu familia, care m-a invitat la această frumoasă manifestare culturală şi religioasă, Ana şi Gheorghe Mizgan, am aflat că preotul Teodor Mureşan i-a cununat la începutul iubirii lor, iar acum, după 30 de ani de căsătorie, îi privea şi povăţuia cu o lumină blândă în ochii săi de Părinte.

Soţii, Ana şi Gheorghe Mizgan, sunt născuţi şi au copilărit în Spermezeu.

Profesorul dr. Vasile V. Filip – etnolog, a vorbit amplu şi deosebit de sugestiv despre opera ştiinţifică a Episcopului Macarie, despre cele 9 cărţi publicate, scrise parcurgând cu piciorul 29 de sate.  A mers „prin colibe şi cătune” notând despre rădăcinile tradiţiilor cu Dragoste, dar pentru Dragoste nu avem măsură, spune profesorul.

Vasile Filip menţionează despre tabloul pictat cu chipul Episcopului de către Gheorghe Mizgan, anume, că l-a redat extraordinar de fidel. Da, prin această pictură, ing. Gheorghe Mizgan  i-a făcut o surpriză plăcută Episcopului Macarie, dar şi participanţilor care au fotografiat tabloul privindu-l cu uimire şi admiraţie.

Părintele Iacob Rus, stareţul Mănăstirii Băişoara, a mulţumit pentru ajutorul primit din partea Episcopului, şi a relatat întâmplări memorabile din viaţa lor de călugări.

Emilia Ometiţă – şef Serviciu Centrul Judeţean pentru Cultură aminteşte despre prima lansare de carte a scriitorului- cercetător, Episcopul Macarie, şi îşi exprimă admiraţia pentru felul cum e oglindită Valea Ţibleşului în aceste studii. Prin cuvântul său Emilia Ometiţă-etnolog arată cât de importante sunt modelele pentru fiinţa umană, iar la final a oferit, în dar, un album cu fotografii şi un exemplar din „Revista Ilustrată” pe care o conduce cu competenţă.

Scriitorul- ziarist Victor Ştir a felicitat organizatorii şi s-a pronunţat că Episcopul Macarie a debutat fulminant cu trei cărţi, fiind călăuzit de o intuiţie aparte. Arată că se vede în persoana sa tradiţia ortodoxiei româneşti, un om care s-a ridicat din mijlocul nostru şi îi mulţumeşte Sfinţiei sale pentru toate registrele pe care le manifestă.

Menuţ Maximinian, directorul ziarului „Răsunetul” cu emoţie de om creştin, spune, între altele: „Prea iubite şi binecuvântate fiu al Văii Ţibleşului, încă de anul trecut am vrut să fiţi aici, dar, «din binecuvântate pricini» nu aţi fost, iar afişul de acum e cel de anul trecut, căci vom sărbători, cu mândrie pozitivă,  câte o personalitate a locului în fiecare an. […] Înregistrările cu cercetările etnologice făcute de  Episcopul Macarie sunt la Academia de folclor, dânsul fiind un apărător al credinţei şi valorilor etnologice.  Avem un Păstor care se roagă pentru noi.”

Domnul Gheorghe Mizgan, în cuvântul său,  vorbeşte despre prima carte, din 2001,  scrisă de Episcopul Macarie,  în care este menţionată şi personalitatea tatălui său, învăţătorul  Vasile Mizgan din Spermezeu. Îi dăruieşte tabloul pictat şi citeşte, din creaţie proprie, poezia Rugăciune.

Directorul şcolii, Lucia Cozma,  i-a oferit, din partea instituţiei, o diplomă de excelenţă celui care a făcut primii paşi aici şi care este un exemplu pentru elevii de acum. S-au oferit diplome şi altor participanţi.  Învăţătoarea Prea Sfinţitului, Viorica Ciuruş a participat, emoţionată, la toată manifestarea.

Episcopul Macarie Drăgoi îşi începe cuvântul cu menţiunea că s-a vorbit atât de frumos despre  dânsul cum numai despre morţi  se vorbeşte. Sunt profund impresionată pentru că, după ce au vorbit toţi cei dinaintea dânsului, a trecut prin sufletul şi mintea mea gândul fericit că, iată şi despre oamenii în viaţă se vorbeşte frumos, aşa cum numai despre morţi se vorbeşte. Eu fiind o partizană a aprecierilor din timpul vieţii oamenilor pentru ca să fie energizaţi, încurajaţi, am mai scris despre asta, am fost fericită că a fost apreciat, dar am și gândit că va spune și dânsul că e elogiat precum cei plecaţi.  Deci,  m-am gândit la asta, şi, deşi nu mi-am exprimat verbal propria mea perceptie asupra evenimentului petrecut,  sărbătoritul s-a şi conformat percepţiilor mele. Iată un adevăr despre felul cum ne influenţăm unii pe aţii, dar şi despre faptul că mulţi dintre noi gândim la fel, pentru că ce a exprimat dânsul a putut fi gândul personal, și nu influența mea sau a altora din sală.

Oricum, cred foarte mult că noi, prin gândurile noastre, creem lumea din jurul nostru. Să gândim pozitiv, deci, aşa cum am mai spus şi cu altă ocazie.

Episcopul a rugat să nu fie denumit „personalitate marcantă” exprimându-şi, vădit sincer, modestia aşa cum stă bine oricărui Om.  A spus, cu sfială, că este un fiu şi un slujitor, privindu-și  viaţa ca pe o responsabilitate.

A povestit despre viaţa sa, a amintit câtă încredere i-a acordat Mitropolitul Bartolomeu Anania, cum l-a delegat să însoţească Familia regală la Spermezeu. Cum nimic nu e întâmplător, ci totul e proniator, a avut loc acest eveniment fericit, arătând Familiei Regale atât numeroase minuni de pe locurile natale (troiţe, numite și ”răstigniri”, moara de apă, femei ţesând la război) cât şi cana cu chipul regelui Mihai pe care părinţii săi o păstrează în casă şi,  din care şi dânsul a băut lapte.  Am ascultat personal impresii foarte frumoase, ce confirmă cele auzite  în această zi, de 2 septembrie 2013,  despre vizita familiei Regale la Spermezeu, cu cele povestite mie, la telefon, de către deputatul Silviu Petrescu din București, care l-a însoţit atunci pe Rege.  Domnul Silviu Petrescu a fost deputat, din partea Partidului Țărănesc, în Comisia pentru muncă și protecție socială la Camera Deputaților, unde am funcționat ca și expert parlamentar, ocazie cu care l-am cunoscut personal.

În momentul în care culegeam la calculator notițele pe care le-am luat când am fost la acest Simpozion, a telefonat Domnul Silviu Petrescu, crezând că e ziua mea de naștere și  m-a întrebat ce fac, iar la răspunsul meu, anume că scriu un articol despre Simpozionul de la Spermezeu, dânsul a povestit despre vizita la Spermezeu cu Regele, deci, spre bucuria mea, care studiez fenomenul de ani de zile, am trăit acea coincidență a unor evenimente legate prin sens.

Deci, sincronicitatea există, inconștientul colectiv există.

La final, prea tânărul, dar vrednicul slujitor a lui Dumnezeu, Episcopul Macarie, mulţumind tuturor, ne spune să ne iertăm unii pe alţii şi pentru cele ştiute şi pentru cele neştiute.

Spun cu toată inima că Episcopul Macarie Drăgoi are Conştiinţa-Rugăciune, că aspiră către Înalt, doreşte şi recunoaşte imaginea sfântă a Bucuriei ce am văzut-o noi toţi, care ne aflam în sală, pe faţa dânsului, în acea zi splendid luminată de un soare strălucitor.

Cred că Episcopul Macarie Drăgoi,

prin felul cum a stat în preajma noastră,

ne-a învățat să zâmbim,  să-i iubim pe semeni și pe Dumnezeu.

 

Bistriţa,  Marți, 5 noiembrie 2013     Jeniţa Naidin

Completat azi  joi, 7 iunie 2018

Cu Iubire și Recunoștință

Jenița Naidin