Îmi pare rău Te rog iartă-mă

Fiind de mai  mulţi ani atentă la viaţa mea sufletească, cât şi a altor semeni, am observat că există o relaţie puternică, reală între starea de sănătate şi ceea ce simţim, gândim, precum şi modul cum ne comportăm în relaţionările cu ceilalţi.

Mai concret, avem de luat în considerare factorii care ne ajută să fim sănătoşi şi să ne autovindecăm prin cunoaşterea propriei noastre personalităţi.

În cadrul acţiunii de a ne asuma un rol cât mai activ în menţinerea sănătăţii sau în vindecarea unor afecţiuni apărute, important este modul în care ne exprimăm sentimentele.

Se ştie că fiecare om îşi exprimă sentimentele în felul său, după tipul de personalitate pe care îl are. Nici un om nu rămâne neafectat de supărări. Necazurile, supărările, stresul afectează imunitatea.

Însă, oricare ar fi tipul nostru de personalitate, sigur ne putem folosi mintea pentru ca imunitatea noastră să crească, iar unul din gândurile care ne ajută este acela că ceea ce facem altora, nouă ne facem. O gândire pozitivă este un dar ce ni-l putem face nouă şi celorlalţi.

Ştim că suntem ceea ce gândim. Gândul că personalitatea este dependentă de temperamentul biologic, genetic, dar şi influenţată de educaţia primită în familie şi societate, ne ajută să ne autoanalizăm şi să decidem în ce mediu trăim ca adulţi, conştienţi fiind de evoluţia noastră.

Noi înşine  să avem sentimentul de control asupra propriei vieţi, să avem un ţel căruia să ne devotăm, să ne integrăm social, prin solicitări adecvate şi emoţii pozitive.

Echilibru emoţional este esenţial pentru sănătatea noastră.

În consecinţă, să ne exprimăm sentimentele, să nu le reprimăm şi să spunem, cu convingerea că ne ajută pe noi şi pe cei din jurul nostru, cât mai des şi de câte ori este nevoie, următoarele cuvinte:

Mulţumesc;

Te iubesc;

 Îmi pare rău;

Te rog iartă-mă.

Dacă vom spune des aceste cuvinte, vom continua să avem acest obicei bun.

Chiar dacă nu am vorbit aşa până acum, vom reuşi să ne schimbăm, iar prin exprimarea sentimentelor aşa cum am arătat ne ajutăm în a ne forma o personalitate capabilă de autovindecare. Nu uităm nici mediul social ce este complementar şi de aceea vom căuta compania unor oameni potriviţi iar în aceste condiţii vom avea un stil de viaţă echilibrat.

Vom da importanţa cuvenită sentimentelor, vom dori să ajutăm cu bucurie şi vom şti că viaţa are un curs al ei în care avem liberul arbitru, deci responsabilitate.

În acest proces al vieţii noastre, de esenţă este să avem, cât putem de des, mintea la Inteligenţa Cosmică,  să fim în Dumnezeu.

Deschizându-ne către Dumnezeu, către Spiritul Universal, vom avea o rezolvare pentru orice situaţie.

*

Vă invit să priviţi câteva fotografii de suflet.

23 iulie 2014  Jeniţa Naidin