Ioana Galu a concertat la Bistriţa

 

Motto:

Nu poţi fi mulţumit că ai un lucru

decât dacă ai cui să-l împărtăşeşti.

SENECA

De curând, am trăit clipe de neuitat la Sinagoga Bistriţa ca spectatoare a unor concerte.

Violonista Ioana Galu, în zilele de 19, 21 şi 22 iunie 2011, a concertat la Sinagoga din Bistriţa împreună cu Iuliana Cotârlea, Vera Negreanu, Steven Kruse, Penny Thompson Kruse, şi Robert Satterlee.

Manifestările s-au derulat sub genericul „Muzicieni americani la Bistriţa” fiind organizate de către Societatea de Concerte Bistriţa condusă de dr. Gavril Ţărmure, unul din cei mai influenţi creatori din cultura română.

Am ascultat în prima seară un recital cameral cu Ioana Galu-vioară, Iuliana Cotârlea-vioară, Vera Negreanu-pian, din creaţiile compozitorilor: Dmitri Shostakovich – Cinci piese pentru două viori şi pian, Hans Sitt – Foi de album, op.39, Michal Spisak – Suită pentru două viori op.10, Astor Piazzolla – Tanti Anni Prima.

A doua seară, a fost recital cu artiştii Steven Kruse-violă, Penny Thompson Kruse şi Ioana Galu-vioară. S-au interpretat lucrări din W. A. Mozart – Duo in Sol Major pentru vioară şi violă, K. 423, Grażyna Bacewicz – Suită per 2 violini, David Maslanka – Montana Music: Fantezie pe un coral pentru vioară şi violă, Johan Halvorsen – Passacaglia pentru vioară şi violă pe o temă de G.F. Händel, William Bolcom – Session II pentru vioară şi violă, William Ryden – Trei Rags pentru vioară şi violă.

A treia seară ne-am bucurat de recitalul susţinut la pian de Robert Satterlee. În program: F.J. Haydn – Sonata în Fa Major, Hob XVI:23, David Gompper – Toccata, din Două Studii, William Bolcom – Estela: Rag Latino, Claude Debussy – Catedrala Scufundată, Menestreli, Franz Liszt – Sonata în Si Minor.

Atunci când domnul Gavril Ţărmure a prezentat programul pianistului de renume internaţional Robert Saterlee, a menţionat şi faptul că Franz Liszt a vizitat România.

Printr-o coincidenţă fericită, chiar în acea zi, 22 iunie 2011, ziarul „Răsunetul” publicase un text în care aminteam frumoase cuvinte despre Franz Liszt, scrise de George Baciu în revista „Gând Românesc”, cuvinte pe care le reamintesc cu gândul că vă fac o bucurie.

„Franz Liszt, unul dintre cei mai renumiţi pianişti ai tuturor timpurilor, originar din Ungaria (deşi n-a ştiut niciodată să vorbească în această limbă), a folosit în creaţiile sale elemente din folclorul maghiar. Puţini cunosc faptul că el a fost atât de impresionat de muzica populară românească încât a compus o Rapsodie română.”

George Baciu ne arată cum a ajuns Franz Liszt la Bucureşti în 16 decembrie 1846 şi cum a fost întâmpinat ca un prinţ, apoi ne vorbeşte despre concertele susţinute şi cum domnitorul Dimitrie Sturza a bătut monedă de aur comemorativă în cinstea evenimentului.

După 85 ani de la naşterea Rapsodiei române, compozitorul ungur Bela Bartok a descoperit un exemplar „pe un raft prăfuit al Muzeului Liszt de la Weimar şi i-a atras atenţia muzicologului român Octavian Beiu”. După ce a fost găsit originalul compoziţiei, în arhiva Societăţii Prietenilor Muzicii de la Viena, prin grija lui O. Beiu, a avut loc premiera Rapsodiei române  în data de 17 decembrie 1931 la Ateneul Român din Bucureşti.

Spuneam şi altădată că participarea la concerte şi alte acţiuni culturale este un prilej să ne relaxăm, să alungăm stresul şi să ne întâlnim cu cei dragi. Ca şi cu alt prilej, m-am bucurat să revăd prietene şi cunoştinţe fără să ne fi propus o întâlnire. Am fost frumos surprinsă că m-am întâlnit cu vechea mea cunoştinţă, violonista Tania-Aniela Moldovan, fostă studentă a artistei Ioanei Galu.

În comunicările mele cu Dumneavoastră, dragi cititori, spuneam nu demult: Fericirea este o stare de spirit. Fericit este acel om care se descoperă pe sine, îl cunoaşte pe Dumnezeu, are aspiraţii nobile, îmbogăţeşte vieţile celor din jur şi care îşi aduce o contribuţie cât de mică pentru ca această lume să devină mai bună.

Artiştii americani prezenţi la Bistriţa sunt oameni fericiţi, luminoşi, senini, şi îşi aduc contribuţia lor la înfrumuseţarea sufletului omenesc şi implicit la îmbunătăţirea lumii. În interpretarea realizată la Bistriţa au arătat autenticitate, farmec şi o putere de iradiere în sufletele noastre ne neuitat. S-a văzut clar cum fiecare concert este pentru un artist un prilej de studii temeinice. Îi felicităm din toată inima şi îi mai aşteptăm!

Bistriţa,           25 iunie 2011    Jeniţa Naidin