Lucian Blaga a avut lângă Bistriţa un loc liniştit şi frumos

eu la casa fostă a lui Blaga foto Drăgan Adela 25 iunie 2017

(fragmente dintr-o carte viitoare care se va numi

Lucian Blaga la Bistrița (1938-1940)

 

În cadrul activităţilor recente, prin care încerc să scriu un documentar-eseu despre faptul că Lucian Blaga a locuit un timp lângă Bistriţa, am mai fost în ultimul timp la casa de pe Dealul Târgului şi am citit-studiat cartea:

Cornelia Blaga-Brediceanu

JURNALE

1919| 1936-1939| 1939-1940| 1959-1960,   Ediţia HUMANITAS, 2016,

ce conţine fragmente din jurnalele soţiei Poetului, Cornelia.

Sunt bucuroasă că încă nu s-a demolat casa, după cum vedeţi din fotografie.

Despre importanta lucrare, parcursă  cu creionul în mână,

menţionez că în această carte, Dorli Blaga, fiica soţilor Blaga,  o completează pe mama ei prin note de subsol explicative, lămuritoare cu privire la unele notaţii din jurnalul publicat în ediţia de faţă.

Iată un fragment pe care îl citez, de la pag. 112, 113,  din volumul:

Cornelia Blaga-Brediceanu

JURNALE

1919| 1936-1939| 1939-1940| 1959-1960,   Ediţia HUMANITAS, 2016,

însemnări ce sunt   în legătură cu proprietatea de la Bistriţa, mai precis, cumpărarea acelei grădini, case:

«Portugalia, 1938

 

31 octombrie. Suntem proprietari de quinta!

(deschid o paranteză: aici e o notă de subsol scrisă de Dorli Blaga pe care o redau:

„ 1. Mama o spune puţin ironic, poate de aici şi confuzia făcută de autorul volumelor Viaţa lui Lucian Blaga, dl Bălu.

Quintele în  Portugalia erau proprietăţi aristocratice,  şi nu gospodării ţărăneşti, ca a noastră la Bistriţa. Închid paranteza).

Ni s-a împlinit, în sfârşit, o veche dorinţă! Familia Pavel ne-a telegrafiat azi că au cumpărat grădina de pomi despre care ne scriseseră săptămâna trecută. La 24 octombrie a dat Lucian telegrama să o cumpere şi până azi ei au şi încheiat contractul. Quinta noastră e situată la 3 km de Bistriţa  pe o colină care coboară  în terase, şi are în faţa ei o privelişte întinsă.

Avem acolo vreo mie de pomi roditori, 500 [de] meri, 70[de] nuci etc. Şi 300 [de] viţe de vie.

Estou nas minhas sete quintas, zice portughezul când se simte bine, la largul său. De-ar da Dumnezeu să ne vedem cât mai curând la quinta  noastră şi să putem repeta vorba portughezilor! (deschid o paranteză:  redau nota de subsol scrisă de Dorli:

  1. N-avea să fie aşa, în nici doi ani a venit din nou istoria peste noi şi, în 1940, am pierdut tot; mai deţin, simbolic două cheiţe de lacăt.”. Închid paranteza).

 

4 noiembrie. Ne-a sosit de la Fundaţiile Regale „Carol II” întâiul exemplar al volumului de versuri La curţile dorului. S-a tipărit bine, Lucian e mulţumit.

 

7 noiembrie. La ora 8. 40 a plecat Lucian cu sud-expresul la Paris, unde se va opri vreo două zile. De-acolo, cu Arlbergul, la Cluj. L-am însoţit cu maşina de la Estoril la Lisabona. A fost iarăşi o dimineaţă splendidă, marea albastră, soarele strălucitor ca-n mijlocul verii. La gară a venit Cămărăşescu, d-ra Guvea, inginerul Hascal de la „Redevenţa” şi doctorul Correio Ribeira. […].

17 noiembrie. Telegramă de la Lucian din Cluj: „Deschidere epocală”.

19 noiembrie. Altă telegramă, din Bistriţa: „Gospodăria într-adevăr o minune – Lucian.”

Suntem fericite.

19 decembrie. Lucian a sosit ieri dimineaţă la Paris. Azi am vorbit cu el la telefon. Rezultatul călătoriei sale în ţară se rezumă la următoarele: şi-a deschis cursurile la universitate, a obţinut un concediu de la Ministerul Educaţiei Naţionale pentru durata misiunii sale diplomatice şi a intrat în posesia „chiuntei” de la Bistriţa. La sosire va avea desigur multe de povestit din ţară. S-au petrecut mari evenimente politice în România în ultimele săptămâni. Noi, aici la Estoril, am petrecut vremea aşteptând scrisorile şi telegramele lui Lucian.».

*

Legat de faptul afirmat mai sus, şi anume că am mai păşit în zilele din urmă pe urmele  acestui geniu al românilor, Lucian Blaga, şi m-am întâlnit cu actualii proprietari,

pe care i-am întrebat despre  nucul ce era de pe vremea Poetului, după cum am scris în anii 2014, 2015 şi l-am fotografiat şi postat pe blog, şi mi-au spus că

nu mai este fiindcă anul trecut a fost doborât de furtună.

Tot anul trecut a plecat în Eternitate proprietarul casei, iar acum sunt acolo noii proprietari, copiii acelui bătrân, ce îmi spunea mie, el locuind în casă, că atât cât trăieşte casa nu va fi demolată. Cu fiul  bătrânului, Ioan Moldovan am discutat şi spunea că este născut în data de 16 aprilie 1961 chiar în casa ce a fost cândva a marelui Lucian Blaga, casă care încă mai aşteaptă să fie vizitată de reprezentanţi decidenţi ai Culturii.

Oamenii din acest loc, îşi doresc să nu mai aibă drum de pământ, deşi unii nu ştiu că păşesc pe urmele lui Blaga deoarece nu este nicăieri  nici o inscripţie.

privesc casa în care a locuit L Blaga 24 iunie 2017

Vizitatorii cu care am fost pe Dealul Târgului m-au fotografiat privind la casa Blaga, deoarece am vrut să vedeţi că în faţa casei, deci în spatele meu e  mult teren superb, dar pe care nu îl foloseşte nimeni, e nelucrat, e natura netulburată de nimic.

 

Eu am mai fotografiat iar drumul…

drmul ce trece pe la casa blaga Image16018

Cu Iubire şi Recunoştinţă

Jeniţa Naidin

7 Iulie  2017