Lucian Blaga – ANDANTE
ANDANTE
9 august 2912.
O dimineaţă plină de soare!
Florile din balconul locuinței mele sunt superbe!
În singurătate, astăzi dimineaţă am luat din raft volumul de poezii scrise de Lucian Blaga,
publicat de Editura Minerva, Bucureşti, 1986, operă, de 382 pagini, postfațată genial de Cristian Moraru,
citită acum 26 de ani și de atunci nu m-am despărțit de ea,
fiind așezată pe raftul înâi!
Cartea s-a deschis la pagina 231 la poezia Andante.
Cuvântul andante înseamnă, conform DEX,
modul de executare a unei bucăţi muzicale cu o mişcare, rară, liniştită.
Să citim această minune a eminentului filozof şi poet, Lucian Blaga:
ANDANTE
Purtăm încă în noi, fără izbândă, visuri,
cu libertăţi imaginare ne-ngânăm.
Mai stau de pază ca în flăcări, stau ca săbii
severii plopi pe lângă drumul ce-l umblăm.
Să evadăm din cuviinţă şi din pravili –
îndeamnă câteodat’ din inimă un glas,
şi din caverna sa, cu grai de-argint, un greer
îndeamnă zi cu zi, şi ceas de ceas.
Pe deal, într-o podgorie stropită vânăt,
te-aş duce uneori, să ne lovim de soare.
Să ne întâmpine o piersică pe creangă
ca un păcat de aur, toamna, pe dogoare.
Se-ntâmplă pentru ochii tăi (ochi de pădure)
să-nchipui uneori o vânătoare-n vis.
Într-un noian de frunze roşii, de odihnă,
gândesc să-ţi pun sub cap un iepure ucis.
Chemări de corn, şi goarne pe la vaduri,
din ceas de zori şi până-n ceasurile lunii,
ne ispitesc mereu, spre văi, spre culmi, pe unde
asemnenea să devenim sălbăticiunii.
Dar totdeauna, iar şi iar, ca săbii plopii
se-mpotrivesc. Suntem învinşii fără lupte
în dureroasa urbe, umbre printre umbre, –
de vânători uităm, de soare şi de fructe.
Lucian Blaga
***
O poezie superbă!
Mă bucur că aţi citit-o împreună cu mine.
9 august 2012 Jeniţa Naidin
Azi, 30 Ianuarie 2016
am adăugat la titlu articolului meu, numele autorului poemului,
dar şi fotografii.
Jeniţa Naidin
