Mănăstirea CIOLANU şi sculpturile de la MĂGURA
Vă invit să citiţi câteva cuvinte şi să priviţi fotografii pe care le-am făcut de curând în acest loc minunat, și anume Mănăstirea Ciolanu din ROMÂNIA.
Am ales şi să citez, succint, din Broşura editată de Editura Arhiepiscopiei Buzăului şi Vrancei:
„Mănăstirea Ciolanu este cea mai mare şi cea mai de seamă mănăstire de călugări din Eparhia Buzăului şi Vrancei şi unul dintre aşezămintele monahale importante din cuprinsul Patriarhiei Române.”
În biblioteca mănăstirii sunt scrieri vechi, (1930) sau mai noi, (1987) care vorbesc despre acest sfânt lăcaş de cult.
„Mănăstirea Ciolanu se află amplasată la circa 35 km vest de Buzău, într-o zonă împădurită, de deal, pe teritoriul comunei Tisău.”.
Pe acest deal, de o parte şi de alta a Mănăstirii Ciolanu, se află tabăra de sculptură Măgura.
Iată câteva imagini:
Aproape de această mănăstire se află Schitul Cetăţuia la 1, 5 km, Schitul Nifon, la 5 km, şi Mănăstirea Barbu la 9 km.
În biserica Mănăstirii sunt icoane superbe pictate de Gheorghe Tattarescu.
vedeți fotografiile:
„Este foarte puternică tradiţia potrivit căreia Mănăstirea Ciolanu a fost ctitorită de doamna Neaga, soţia domnitorului Ţării Româneşti – Mihnea al II-lea (1585 – 1591).
[…]
„Încă din 1884, pictorul Gheorghe Tattarescu, ucenicul lui Nicolae Teodorescu, a realizat catapeteasma bisericii mari, renumitele icoane ale Mântuitorului Iisus Hristos, Maicii Domnului şi Sfântului Ioan Botezătorul. Aceste icoane, adevărate capodopere de artă bisericească, sunt şi astăzi trei dintre elementele emblematice ale Mănăstirii Ciolanu.
[…]
În Mănăstirea Ciolanu a funcţionat, […] Seminarul Teologic Liceal Ortodox Monahal „Sfântul Grigorie Palama”, care a dat două promoţii de absolvenţi, în 2002 şi 2003.”.
„Biblioteca Mănăstirii Ciolanu posedă un fond de carte veche românească şi alte lucrări […]
Aici, în Mănăstirea Ciolanu, în anul 1888, […] au găsit primul exemplar, cunoscut atunci, din
Tetraevangheliarul lui Coresi, tipărit la Târgovişte, în 1560-1561, provenit de la Schitul Ungurei-Măgura, din apropiere, aflat astăzi în Biblioteca Academiei Române.”.
Acum, vă rog să priviţi şi alte fotografii pe care le-am făcut în această mănăstire, unde, în ziua însorită în care am fost, era fânul proaspăt cosit, strâns în mici grămăjoare prin grădina generoasă de la intrarea în lăcaş.
Mirosul inconfundabil de fân proaspăt cosit mi-a amintit de copilărie, de satul meu natal, BĂBUȘA, astfel încât, m-am simţit aproape de Dumnezeu sub un cer senin, albastru, prietenos.
Jeniţa Naidin
Vineri, 5 Octombrie 2018
Universul este nesfârşit
2 comments
Permalink • 1
Bună ziua
M-am bucurat văzând aceste imagini, mai ales m-am bucurat pentru dumneavoastră că ați avut parte de niște trăiri ale alături de fiul d-voastră. În al doilea rând, m-am bucurat pentru că mi-am amintit de vacanța noastră când am vizitat multe mănăstiri di Dobrogea (Nicorești, Cocoș, Celic Berec) și din alte zone.
Va doresc multă sănătate și bucurii.
Permalink • 2
Locuri minunate, impresionante, încărcate de spiritualitate ! Am fost la Măgura când eram judecător financiar la Colegiul Bistrița-Năsăud al Curții de Conturi și îmi amintesc că este un loc minunat, relaxant. Felicitări pentru această călătorie, sigur foarte plăcută și relaxantă, de unde cred că ai mai adunat ceva material pentru alte scrieri. Sănătate și bucurii! Ionică Someșan din Bistrița