Mănăstirea Giurgeni judeţul Neamţ – Un loc frumos

1 vedere mănăstirea giurgeni foto jeniţa naidin

 

 

Din discuţiile purtate la Mănăstirea Giurgeni, am aflat că în acel loc frumos a fost mai întâi un schit construit de călugări cărora le-a dat locul boierul Giurgiu.

Mănăstirea se află în satul Giurgeni întemeiat, se pare, de boierul Giurgiu, sat ce este situat pe şoseaua Negreşti-Valea Ursului. Acest drum vechi, devenit şosea,  însoţeşte Râul Bârlad care izvorăşte în comuna valea Ursului şi trece şi pe la Băbuşa, satul meu natal. Acum are un debit mic, dar în copilăria mea reuşea să facă să funcţioneze o vestită moară de apă, iar acum am găsit-o închisă.

Citez:

„Boierul Giurgiu, care era un om cu dare de mână şi foarte credincios, a dăruit o bucată din livada sa unor călugări spre a construi un mic schit .

Călugării au construit mai întâi o mică bisericuţă din lemn şi câteva chilii. Fiind foarte milostiv, boierul Giurgiu lasă argaţii săi să ajute şi călugării din schit la muncile lor agricole. Unii dintre argaţi chiar s-au stabilit în jurul schitului şi şi-au făcut case. Aşa au apărut Giurgenii Boireşti şi mai apoi Giurgenii Mănăstireşti .

In anul 1809 se atestă existenţa schitului Giurgeni, care făcea parte din ţinutul Romanului, alături de alte schituri ale Episcopiei. Către jumătatea sec. XIX-lea, schitul a fost transformat în schit de maici şi apoi în mănăstire de maici.

In 1928, mănăstirea a fost reparată, sub conducerea maicii Xenia Sion, iar în 1936 avea statut de mănăstire.

Biserica actuală a fost construită în 1833 din cărămidă, pe temelie de piatră, în formă de cruce şi are ziduri groase. Altarul este luminat la est de o fereastră, naosul are abside puţin adânci dar foarte largi, delimitat de pronaos cu doi stâlpi puternici marginali, pe ei sprijinindu-se arcada bolţii.

Catapeteasma este din lemn de stejar şi tei, sculptată în atelierele Institutului Biblic al Bisericii Ortodoxe Române, din Bucureşti, în anul 1955, având o valoare artistică deosebită, ca şi pictura tot din acelaşi an.

Printre obiectele de valoare se pot enumera: un epitaf din 1903 aprilie 21, donat de Domnul Mharzili – consilier al ţarului Rusiei din acea vreme, diferite icoane praznicale şi unele obiecte de cult (potire, cădelniţe, crucifixe).

Decretul 410 din 1959 a forţat pe cei de aici să plece la alte mănăstiri sau să se retragă în lume, casele maicilor rămânând în paragină. În 1965 biserica a devenit filie a parohiei Linseşti, comuna Oniceni .

În luna aprilie 1993, un grup de credincioşi a înaintat către Episcopia Romanului o cerere de redeschidere a Mănăstirii Giurgeni.

La 1 iulie 1995, a fost trimis aici ca preot slujitor părintele Antonie Jeflea (fost secretar al mănăstirii Cetăţuia – Iaşi), numit apoi stareţ cu data de 1 noiembrie 2000.

[…].

Din anul 1995 s-au început lucrările de restaurare şi reconstrucţie a mănăstirii. S-a făcut un proiect de construire a unei noi biserici şi a unui nou complex mănăstiresc pe platoul deja pregătit în vecinătatea actualei biserici.”.

… Alt citat:

„Lăcaşul adăposteşte un Sfânt Odor: Icoana Maicii Domnului cu trei ochi şi două guri

Manastirea Giurgeni este situată la 28 km sud-est de Roman, în comuna Valea Ursului. Hramul mănăstirii: “Naşterea Maicii Domnului”.  Este o ctitorie din anul 1738  a călugarului Ghedeon pe locul unui vechi aşezământ monahal, care a fost reconstruit în secolul al XIX –lea.”.

 

În ziua în care m-am aflat în Mănăstirea Giurgeni am asistat la Sfânta Liturghie şi am ascultat deosebit de gingaşe pricesne cântate cu o voce de aur de un tânăr seminarist. Privind pictura veche am sesizat strălucirea catapetesmei poleită în foiţă de aur. Am fost într-un loc frumos, minunat!

Mănăstirea Giurgeni este aproape de localitatea Oniceni prin care am trecut acum  şi care mi-a amintit  de copilărie cu emoţie puternică. Veneam la Oniceni  din Băbuşa,  la sora mai mare a mamei mele, drumul îl făceam pe jos trecând prin  satele Cuci, Mărmureni. Ce timpuri!

Vă invit să vedeţi fotografiile pe care le-am făcut în luna iulie 2017, atât pe acest drum, parcurs cu o permanentă emoţie, însoţită de Naşa mea de botez, Elena Ichim, cât şi la Mănăstirea Giurgeni, unde dânsa merge frecvent cu nepotul ei Marius Ursanu, el însuşi absolvent de Teologie:

biserica m giurgeni naşa Image16351flori galb m giurgeni jnimagine trepte Naşterea Maicii Domnului Giurgeniîn construcţie biserica mare giurgeni Image16361m giurgeni trepte cu florinaşa E Ichim la mn giurgeni Image16343naşa mea Măn. giurgeni. jnmăn giurgeni slujbă tanar cu voce de aur.jnvedere m giurgeni foto jeniţa naidinm giurgeni în construcţie foto j n

 

Jeniţa Dodiţă Naidin

Sâmbătă, 5 August 2017 

 

 

salcami infloriţi m giurgeni jn