Mănăstirea Petru-Vodă – O oază de Lumină

1 MănăstireaPetru Vodă vechepoarta M Petru Vodă Sfinţii Arhanheli

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

În apropiere de oraşul Târgu-Neamţ, în comuna Poiana Teiului se află un loc binecuvântat unde sufletul nostru se odihneşte într-o oază de Lumină binefăcătoare.

Am mers pentru prima dată aici şi scriu aceste rânduri sub influenţa unei impresii puternice, ce doresc să v-o transmit şi Dumeavoastră.

Desigur, imaginile pe care le-am fotografiat de curând, vă vorbesc,

dar, din pliantele cumpărate voi culege câteva cuvinte din dorinţa de a fi mai completă postarea mea.

Mă refer aici la Mănăstirea Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril Petru-Vodă, mănăstire de călugări,

spaţiu unde este şi mormântul Părintelui Justin Pârvu, după cum vedeţi în fotografia pe care am făcut-o zilele trecute.

M Petru Vodă mormânt J P foto J NI S la Mormântul Justin P Mănăstirea Petru Vodă

Aici, la Mormântul Părintelui Justin Pârvu, este loc de pelerinaj:

 

 

Citez fragmente din broşura editată după moartea Părintelui Justin:

Părintele Justin Pârvu s-a născut la 10 Februarie 1919 în satul Petru Vodă (dependent azi de comuna Poiana Teiului) din Judeţul Neamţ, fiind ultimul născut în familie. Părinţii săi, Gheorghe şi Ana, l-au botezat Iosif.

În anul 1936 intră în obştea Mănăstirii Durău, unde este călugărit în anul 1939.

Între 1938 -1941 urmează cursurile Seminarului monahal de la Mănăstirea Cernica (lângă Bucureşti).

În anul 1941, desfiinţându-se Seminarul de la Cernica, este hirotonit ieromonah de arhiereul Valerie Moglan ( pe atunci episcop vicar al Mitropoliei Iaşilor).

  Între 1942-1944 este preot militar al Batalionului 18 Vânători de Munte […] care a luat parte activă la luptele date până la Don şi în Crimeea, la răsărit de Nistru şi primeşte gradul de sergent.

După capitularea şi schimbarea regimului politic de la 23 August 1944, Părintele Justin Pârvu se retrage din armată şi, în toamna lui 1944, se înscrie la Seminarul de la Râmnicul Vâlcea, pentru a-şi încheia studiile. În anul 1946 se mută la Seminarul din oraşul Roman, unde este şi arestat în ultimul an, cu doar câteva săptămâni înainte  de încheierea studiilor, la 15 Mai 1948 […]

… până la eliberare, în 6 Mai 1964.

După eliberare, lucrează ca muncitor pe şantier la Borca, până în 1965, şi ca muncitor forestier, lângă Mănăstirea Horaiţa, până în Februarie 1967.

Din 1967, este primit în obştea Mănăstirii Secu, unde slujeşte ca preot, cântăreţ la strană şi duhovnic. Între 1975-1990 este transferat la Mănăstirea Bistriţa, lângă Piatra Neamţ, cu aceleaşi ascultări. […].

La 4 Mai 1991 se pune piatra de temelie a Schitului  Petru Vodă, dependent de Mănăstirea Secu […] Părintele, însoţit de doi ucenici şi ajutat cu mare entuziasm de sătenii din Petru Vodă, a reuşit să ridice până în toamna anului 1992 biserica de lemn a mănăstirii, odată cu aceasta introducându-se şi rânduiala slujbelor zilnice.

Părintele Justin a fost pentru fraţii care veneau la mănăstire şi stareţ, şi duhovnic, şi profesor de dogmatică, liturgică, tipic, muzică etc.

Fiii săi duhovniceşti  din lume l-au cercetat la noua mănăstire, la care au contribuit cu toată inima. Împreună cu Părintele  Justin şi cu monahii călugăriţi aici, eu sunt ctitorii de facto ai Mănăstirii Petru Vodă. […]

În 1994 Sinodul B.O.R.  a dispus schimbarea statutului schitului în cel de mănăstire, cu hramul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril.

Din 1999 s-a început construirea unui schit de maici pe locul actualei Mănăstiri Paltin.

[…]

Din luna Mai 2010, Părintele Justin a locuit în Mănăstirea Paltin, unde a rămas până la sfîrşitul vieţii sale pământeşti. […].

  Duminică, 16  Iunie 2013, […] la ora 22, a trecut din lumea aceasta spre una mai bună”.

 

 

 

În Mănăstirea Paltin i-a plecat sufletul la cer, dar  este înmormântat în incinta Mănăstirii de călugări Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril Petru Vodă, după cum  am arătat mai sus.

Despre Mănăstirea Paltin Petru Vodă, unde vieţuiesc peste 150 de maici, ctitorie a Părintelui Justin Pârvu vom vorbi curând, mai ales că acolo am văzut personal importante lăcaşuri de ajutorare a oamenilor aflaţi în diferite nevoinţe, după pilda lăsată nouă de Sfântul Vasile cel Mare din vechime.

Să mai citim un pic din textul de pe pliant:

Scurt istoric al Mănăstirii

Tradiţiile mărturisesc că viaţa monahală în aceste ţinuturi a existat încă din cele mai vechi timpuri. În secolul al XVI-lea existau în preajma Ceahlăului numeroase sihăstrii, printre care şi Sihăstria de la Călugăreni. Aici, într-o noapte de septembrie a anului 1538, a poposit Petru rareş, fiul lui Ştefan cel Mare, alungat de pe tron de către turci şi trădat de boieri. În tulburarea lui sufletească, domnitorul alungat, găseşte aici mângâiere şi întărire, căci pustnicii călugări, după ce l-au „omenit  creştineşte”, l-au binecuvântat şi i-au prevestit că va ajunge din nou domn al Moldovei.

După ce se va întoarce în a doua sa domnie (1541-1546), Petru Rareş va construi pentru binefăcătorii lui de la „Sihăstria Călugărilor” o biserică de lemn, cu hramul „Buna-Vestire”, ce a dăinuit peste trei secole, până în preajma reformei lui  Cuza, când ultimii călugări se retrag la Mănăstirea Neamţu, iar biserica este coborâtă  din munte şi aşezată în satul Largu, funcţionând până astăzi ca biserică de parohie.

Tot  în această zonă şi-au găsit refugiul mulţi români  ortodocşi din Ardeal, care erau persecutaţi […]

Aici îşi vor construi  biserici, ducându-şi mai departe viaţa religioasă împreună cu fraţii moldoveni. Aşa este cazul bisericii din satul Petru Vodă, construită pe la anul 1780. […]

Arhimandritul Iustin Pârvu (19 februarie 1919 – † 16 iunie 2013) a înfiinţat aici o mănăstire. Piatra de temelie a Mănăstirii Petru Vodă a fost pusă în ziua de 4 mai 1991.[…]

Astfel, cu ajutorul locuitorilor din satele învecinate, a fost ridicată biserica din lemn de brad pe fundaţie de beton de către meşterii populari din zonă. Apoi, s-au construit chiliile, trapeza, clopotniţa şi celelalte dependinţe necesare unei mănăstiri.

[…]

În cimitirul Mănăstirii odihnesc osemintele mărturisitorilor români:

Preotul Gheorghe Calciu (1925- †2006)şi soţia sa Adriana Calciu (1926-2014), Monahul Atanasie (Alexandru Ştefănescu 1919-2008), poetul Radu Gyr(1905-†1975) şi soţia sa Florentina †1984), Tudor Popescu (1920-†2006), Mihail Dumitrescu (1922-2000), luptători împotriva ateismului.

Mormântul Părintelui Justin Pârvu se află în dreptul catapetesmei bisericii, în partea dinspre miazăzi.”

*

 

Vă invit să priviţi imagini de la  Mănăstirea  veche,  Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril Petru Vodă:

M Petru Vodă foto J NMănăstirea Petru VodăMăn P VodăIS intrare I Smormant Justin Pârvu

 

 

Cu Iubire şi Recunoştinţă,

Jeniţa  Dodiţă Naidin

Luni, 24 Iulie 2017

Universul este nesfârşit