O Bucurie și poezii de ziua lui ION

HRISTOS A ÎNVIAT!

Anul acesta, 2014,  fiind Sfintele Paşti în data de  20 aprilie, pe lângă Bucuria  acestei Sfinte Sărbători ce a ocazionat şi Bucuria unor conversaţii de suflet,

gândul mă duce la fratele meu, ION care ar fi împlinit astăzi  57 de ani.

Este plecat de 30 de ani în Ceruri!

Fratele meu ION, care la vârsta

de  27 de ani a plecat în Eternitate!

*

Maica cu Pruncul

Pictură de Maria Olteanu

*

În memoria fratelui meu

am cules la calculator aceste poezii  scrise de R.  TAGORE şi le postez aici:

 

Şi acum, rămâneţi cu bine!

Vreau să-mi uraţi drum bun, fraţii mei.

Vă mulţumesc, adânc înclinându-mă.

 

Iată, am lăsat cheile în uşă.

Renunţ la orice drept asupra casei mele.

Dăruiţi-mi însă câteva vorbe bune.

 

Multă vreme am fost prieteni şi eu am primit de la voi

mai mult decât am putut să vă  dăruiesc.

 

Acum ziua sfârşeşte. S-a consumat lampa care a luminat colţul meu de umbră.

O chemare mi-a sosit şi sunt gata pentru călătorie.

*

În acest ceas al despărţirii uraţi-mi noroc, prieteni!

Cerul se înroşeşte de auroră.

Calea de deschide splendidă.

 

Să nu mă întrebaţi ce iau cu mine.

Plec la drum cu mâinile goale

Şi inima plină de aşteptare.

 

Îmi voi pune coroana de nuntă.

Nu am îmbrăcat haina întunecată a pelerinilor.

Fără teamă mi-e sufletul, deşi sunt primejdii pe drum.

 

La capătul călătoriei mele va apărea luceafărul de seară

şi accentele tânguitoare ale cântecelor vecerniei

izbucni-vor deodată sub arcada regească.

*

Toate accentele bucuriei să-şi dea întâlnire

în cântecul meu suprem:

Bucuria care face ca pământul să izbucnească

În nepotolita risipă a ierbii;

 

Bucuria care face ca necuprinsul lumii

să danseze moartea şi viaţa îndeolaltă, gemene;

 

Bucuria care se odihneşte liniştită printre lacrimi

În caliciul roşu al lotusului suferinţei;

 

şi – în sfârşit – bucuria care-şi aruncă toată avuţia

în  pulbere – dar fără ca s-o ştie.

Rabindranath  Tagore

 

Bistrița, Duminică,  20 aprilie 2014  Jeniţa Dodiţă Naidin