O Bucurie și poezii de ziua lui ION
HRISTOS A ÎNVIAT!
Anul acesta, 2014, fiind Sfintele Paşti în data de 20 aprilie, pe lângă Bucuria acestei Sfinte Sărbători ce a ocazionat şi Bucuria unor conversaţii de suflet,
gândul mă duce la fratele meu, ION care ar fi împlinit astăzi 57 de ani.
Este plecat de 30 de ani în Ceruri!
Fratele meu ION, care la vârsta
de 27 de ani a plecat în Eternitate!
*
Maica cu Pruncul
Pictură de Maria Olteanu
*
În memoria fratelui meu
am cules la calculator aceste poezii scrise de R. TAGORE şi le postez aici:
Şi acum, rămâneţi cu bine!
Vreau să-mi uraţi drum bun, fraţii mei.
Vă mulţumesc, adânc înclinându-mă.
Iată, am lăsat cheile în uşă.
Renunţ la orice drept asupra casei mele.
Dăruiţi-mi însă câteva vorbe bune.
Multă vreme am fost prieteni şi eu am primit de la voi
mai mult decât am putut să vă dăruiesc.
Acum ziua sfârşeşte. S-a consumat lampa care a luminat colţul meu de umbră.
O chemare mi-a sosit şi sunt gata pentru călătorie.
*
În acest ceas al despărţirii uraţi-mi noroc, prieteni!
Cerul se înroşeşte de auroră.
Calea de deschide splendidă.
Să nu mă întrebaţi ce iau cu mine.
Plec la drum cu mâinile goale
Şi inima plină de aşteptare.
Îmi voi pune coroana de nuntă.
Nu am îmbrăcat haina întunecată a pelerinilor.
Fără teamă mi-e sufletul, deşi sunt primejdii pe drum.
La capătul călătoriei mele va apărea luceafărul de seară
şi accentele tânguitoare ale cântecelor vecerniei
izbucni-vor deodată sub arcada regească.
*
Toate accentele bucuriei să-şi dea întâlnire
în cântecul meu suprem:
Bucuria care face ca pământul să izbucnească
În nepotolita risipă a ierbii;
Bucuria care face ca necuprinsul lumii
să danseze moartea şi viaţa îndeolaltă, gemene;
Bucuria care se odihneşte liniştită printre lacrimi
În caliciul roşu al lotusului suferinţei;
şi – în sfârşit – bucuria care-şi aruncă toată avuţia
în pulbere – dar fără ca s-o ştie.
Rabindranath Tagore
Bistrița, Duminică, 20 aprilie 2014 Jeniţa Dodiţă Naidin