Scrisoare către Mioara Dragu – AMARA

 

Mulţumesc Familiei Elena şi Ştefan ANGHEL, graţie cărora am făcut, de curând,

această fotografie cu Mănăstirea Vlad Ţepeş-Snagov,

pe care am postat-o deoarece MIOARA şi-a petrecut ultima parte a vieţii într-o Mănăstire!

Draga mea Prietenă, Mioara Dragu,

Pentru că am ascultat de tine,

am ajutat  o fiinţă  în ziua de  30 Aprilie 1971.

Şi…  de acolo,  deşi până în vara anului 1972 nu am mai comunicat cu acea fiinţă,  moment când iarăşi i-am acordat sprijin, în inconştienţa mea,

întâmplarea mi-a marcat…   pot spune  tragicul DESTIN, început în august 1972,  dar  a marcat  şi alte    DESTINE cu mari greutăţi în drumul vieţii lor.

Tu nu ştiai ce efect va avea îndrumarea ta. Erai tot atât de încrezătoare şi tânără ca şi mine.

Acum ştiu că  tinerii au nevoie de îndrumarea permanentă a lui Dumnezeu, prin oameni desemnaţi de  El, oameni maturi şi de bună credinţă, nu  de oameni care urmăresc un interes al lor.

Eu am pierdut în 1971/1972   FIINŢA, – pe care eu şi cu tine Mioara am vizitat-o în anul 1971, trecând ape mari-,  ce a fost îndrumată de un om ce a urmărit un interes egoist, şi, astfel, în vara  anului 1972 mi-a marcat DESTINUL cealaltă fiinţă ajutată de mine, atunci, şi apoi, zeci de ani!

Am avut când erai pe Pământ, dar şi de când ai plecat la Cer cea mai frumoasă apreciere şi recunoştinţă faţă de tine, Dragă Mioara, chiar dacă

am asociat de atunci viaţa mea, mai grea decât am putut-o duce, –  şi totuşi, Dumnezeu nu  ne dă mai mult decât putem duce, – cu acea întâmplare determinată de ceea ce tu mi-ai spus.

Tu ai spus când ai plecat la  Cer  ceea ce scrie şi pe Piatra ta de Mormânt:

„Am  plecat un pic   la Cer,

E numai Dumnezeu, nu este Moarte!”

Da,  totul e  Dumnezeu!

Primeşte, acolo  Sus,   scrisoarea mea în imagini,

despre care  am vorbit doar cu Elena Anghel care m-a ajutat să ajung la  tine la AMARA, unde  există semnul trecerii tale pe Pământ.

Ea   aprinde  destul de des lumini  la tine la mormânt, de fiecare dată şi  din partea  mea, căci ea merge la soacra ei în AMARA.

De curând,  a fost iar cu soţul ei,  Ştefan Anghel,  au aprins lumini,  şi  am vorbit la telefon despre tine.

Elena Anghel ştie, Mioara, că tu ai fost şi ai rămas cea mai bună prietenă a mea.

Doar  Dumnezeu ştie de ce te-a chemat la El aşa devreme.

Odihneşte-te în Pace şi Lumină! Mioara Dragu!

Bistriţa,  Joi,  30 Aprilie 2015,   La 44 ani!                 Jeniţa Naidin