TAINA IUBIRII

 

Motto:

Nu există decât o suferinţă, aceea de a fi singur.

Paul Evdokimov

 

Iubirea de Dumnezeu este Lumina noastră Interioară, ea îmbracă diferite forme şi există simultan în diferite nuanţe de trăire în timpul vieţii omului pe Pământ.

Iubirea pentru părinţi, Iubirea pentru copil, Iubirea pentru rude, Iubirea pentru prieteni, Iubirea pentru semeni.

Din Iubirea de Dumnezeu apare la om şi Iubirea bărbatului pentru femeie şi Iubirea femeii pentru bărbat. Dragostea, Iubirea conjugală reală, vine din Cer. Felul cum este simţită şi trăită (exteriorizată sau nu) ea este determinantă pentru Destinul Omului.

În funcţie de felul cum şi-a trăit un om copilăria, de felul cum a fost educat în familie şi societate se naşte şi se manifestă Iubirea ca îndrăgostire, ca Iubire adevărată pentru viaţa de cuplu.

Splendoarea creată de Dumnezeu este aceea că Fiinţa faţă de care se naşte Iubirea în inima omului preexistă dinainte de a fi cunoscută fizic, direct.

De curând am văzut un film: Fata din vis, în care bărbatul a visat şi a pictat, opt ani la rând, fata care i-a devenit soţie la capătul acestei revelaţii.

S-a arătat, în finalul filmului, şi destinul tragic al celui care nu a cinstit iubirea.

Adevărul este că numai omul treaz, conştient de sine, poate presimţi o anume predestinare pentru o iubire adevărată, dacă acesta este Destinul lui.

Un om care nu are sufletul vindecat de traumele copilăriei şi ale vieţii nu poate să se îndrăgostească autentic, rămâne anestezic, fricos şi se izolează. Pe acest om îl îndrumăm către o terapie profesionistă sau autovindecare lucid susţinută prin studierea unor cărți de ştiinţă din domeniul psihologiei, psihanalizei şi prin autentică  credinţă  în Dumnezeu.

Este bine să ne dezvoltăm o personalitate capabilă de autovindecare prin Gândire pozitivă, Credinţă şi Studii adecvate.

Sunt de folos cărţi serioase de specialitate, cum ar fi lucrările psihanalistelor Irene Talaban și , Françoise Dolto,   ale medicului-psiholog Carl Gustav Jung şi cărţi despre Vieţile Sfinţilor, cum ar fi cărți despre Grigore Teologul, Serafim de Sarov,  Arsenie Boca și alții, dar mai ales citirea Sfintelor Scripturi.

De asemeni, să nu uităm că separarea de Dumnezeu ne separă de celălalt.

În cartea sa, Taina iubirii, Paul Evdokimov spune:

„Prezenţa lui Dumnezeu nu este străină de atracţia pe care o resimt îndrăgostiţii şi întâlnirea lor nu este niciodată întâmplătoare. Chipul iubit este deja cunoscut, el preexistă dinainte de a fi întâlnit şi recunoscut.

Pe drumul spre Emaus, Hristos se face cunoscut ucenicilor în momentul frângerii pâinii. Acest moment există şi în dragoste, o clipă curată, când îndrăgostiţii gustă din pâinea îngerilor şi se recunosc prin descoperire directă şi fulgerătoare. Aşa cum lumina străpunge întunericul, îndrăgostiţii se văd unul în celălalt.”

Ştim că, aşa cum în oglinda apei ne vedem chipul, în iubire inima unui om răspunde inimii altui om.

Sfântul Ioan Gură de aur afirmă: „Iubirea conjugală este iubirea cea mai puternică ştiind, ca şi Credinţa, să vadă cele ascunse altora.

Iubirea află şi intră în adâncurile tainice, ivirea ei umple şi desăvârşeşte fără să alunge vreodată misterul.”

Spuneam mai sus că numai omul treaz, conştient de sine, poate presimţi o anume predestinare pentru o iubire adevărată, dacă acesta este Destinul lui. Este firesc să fac o precizare, şi anume: Atunci când Fiinţa umană a fost blocată în evoluţia ei în planul emoţional şi traumele nu sunt vindecate, Iubirea conjugală rămâne necunoscută pentru această Fiinţă.

După vindecare, dacă Destinul îi dă posibilitatea Cunoaşterii Iubirii, vârsta biologică nu are nici o importanţă pentru că totul, acolo, în Interior, este Întreg. Iubirea este netrăită, a fost blocată, reprimată, amânată, dar ea există.

Jung a spus: „Un om care n-a trecut prin infernul pasiunilor sale nici nu le-a depăşit vreodată.”

Dragostea nu are vârstă.

Ceea ce e de la Dumnezeu este posibil.

Pentru unii oameni vine un moment când, târziu, de cele mai multe ori, sunt copleşiţi de o forţă neaşteptată ce îi transpune într-o stare emoţională a cărei semnificaţie poate fi la început inconştientă. Este bine să ştim că Iubirea este legală, este din Cer.

Când Fiinţa care a fost traumatizată şi anesteziată, deci nu a putut simţi plenar nevoia de Iubire conjugală, se vindecă şi simte că poate iubi, apare un sentiment general de bine şi dorinţă de viaţă, iar când întâlneşte pe cel hărăzit, simţurile şi sufletul au un sens, iar Dumnezeu hotărăşte Destinul.

Cu mintea la Dumnezeu, Omul nu poate greşi în nici o latură a vieţii sale.

Cuvintele lui Paul Evdokimov despre psihologia abisală modernă, care distinge energiile omului şi arată modalitatea de transformare a lor, sunt edificatoare. El ne spune cât de importantă este stăpânirea ascetică în momentul acestei transformări, fiind decisivă pentru destinul persoanei: „În viaţa conjugală, sexualitatea îşi revelează sensul simbolic: căutând cu pasiune unitatea – «un singur trup» – ea se depăşeşte şi trezeşte setea de realităţile pe care o singură fiinţă doar le presimte şi le simbolizează.”

Iubirea conjugală caută întâlnirea în trăirea trupească, dar numai din punct de vedere spiritual şi sufleteşte o poate realiza. Când omul nu are puterile harismatice ale iubirii, cuplul conjugal trăieşte timpul singurătăţii copleşitoare. Oamenii au nevoie de tandreţe, de grija faţă de celălalt şi atunci tot actul iubirii conjugale este în întregime pozitiv, orientat către integritatea castă a Fiinţei.

Ştim că noţiunea de castitate desemnează, înainte de orice, o calitate superioară, „înţelepciune” deplină, forţa integrităţii şi a integrării tuturor elementelor existenţei umane.

În cartea Taina Iubirii, Paul Evdokimov spune: „Numai ridicându-ne deasupra filosofiei – binelui comun – putem sesiza valoarea unică a celor ce se iubesc. Ceea ce este binecuvântat în Taină este acel element intim şi ascuns – iubirea –, care constituie materia Tainei şi primeşte darul Duhului Sfânt. Taina nunţii este Cincizecime conjugală. Societatea nu cunoaşte decât suprafaţa, or între cei doi îndrăgostiţi doar Dumnezeu este cel de-al treilea termen şi de aceea sensul căsătoriei se află în mod sigur în raport dual şi imediat cu Dumnezeu.”

Vă invit cu blândeţe să citiţi această carte, Taina Iubirii, care m-a inspirat să scriu acest articol pentru Dumneavoastră.

 

Bistriţa, 7 martie 2009   Jeniţa Naidin

revăzut azi, 10  iunie 2012.