TATĂL NOSTRU

 

 

Astăzi, 17 februarie 2012,

se împlinesc 16 ani

de când mama mea, Catinca,

a plecat în Veșncie.

Meditez la câteva texte  superbe

din  Sfânta Scriptură:

(Ediția  Bartolomeu, București, 2001)

 

„33.  Aţi auzit că s’a spus celor de demult:  Să nu juri strâmb, ci jurămintele tale să le ţii înaintea Domnului.

34. Eu însă vă spun: Să nu te juri nicicum: nici pe cer, fiindcă este tronul lui Dumnezeu; nici pe pământ, fiindcă este aşternut al picioarelor Lui, nici pe Ierusalim, fiindcă este cetate a Marelui Împărat;

36. nici pe capul tău să nu te juri, fiindcă nu poţi să faci un singur fir de păr, alb sau negru.

37. Ci cuvântul vostru să fie: Da, da; Nu, Nu.

39.  Eu vă spun:  NU staţi împotriva celui rău;  iar  celui ce te loveşte peste obrazul drept, întoarce-i-l  şi pe celălalt.

44.  dar Eu vă spun:  Iubiţi pe vrăjmaşii voştri,  binecuvântaţi pe cei ce vă blesteamă, faceţi bine celor ce vă urăsc şi rugaţi-vă pentru cei ce vă vatămă şi vă prigonesc, ca să fiţi fiii Tatălui vostru Celui din ceruri,

că El face să răsară soarele Său peste cei răi şi peste cei buni şi face să plouă peste cei drepţi şi peste cei nedrepţi.

48. Drept aceea, fiţi voi desăvârşiţi, precum Tatăl vostru Cel ceresc desăvârşit este!

Pag. 1466.  capitol 6.  verset 8. Deci nu vă asemănaţi lor, că Tatăl vostru ştie de ce aveţi trebuinţă, mai înainte de a cere voi de la El.

9. Aşadar, voi aşa să vă rugaţi:

Tatăl nostru Carele eşti în ceruri, sfinţească-se numele Tău;

10. vie împărăţia Ta; facă-se voia Ta precum în cer aşa şi pe pământ.

11. Pâinea noastră cea de toate zilele[1] dă-ne-o nouă astăzi;

12. şi ne iartă nouă greşalele[2] noastre precum şi noi iertăm greşiţilor noştri;

13. şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de Cel-Rău. Că a Ta este împărăţia şi puterea şi slava în veci. Amin.

14. Că de veţi ierta oamenilor greşalele lor, ierta-va şi vouă Tatăl vostru Cel ceresc;

15. dar de nu veţi ierta oamenilor greşalele lor, nici Tatăl vostru nu va ierta greşalele voastre.

19.  Nu vă adunaţi comori pe pământ, unde molia şi rugina le strică şi unde furii le sapă şi le fură;

20.  ci adunaţi-vă comori în cer, unde nici molia şi nici rugina nu le strică, unde furii  nu le sapă şi nu le fură;

21.  că unde-ţi este comoara, acolo-ţi va fi şi inima!

22.  Luminătorul trupului este ochiul[3]; deci dacă ochiul tău este curat, tot trupul tău va fi luminat.

 

24.  Nimeni nu poate sluji la doi domni, căci sau pe unul îl va urî  şi pe celălalt îl va iubi,….

25.  De aceea vă spun:  Nu purtaţi grijă pentru viaţa voastră ce veţi mânca şi ce veţi bea, nici pentru trupul vostru cu ce vă veţi îmbrăca; oare nu este viaţa mai mult decât hrana şi trupul decât îmbrăcămintea?

Pag. 1467…

33.  ci căutaţi mai întâi împărăţia lui Dumnezeu şi dreptatea Lui, şi toate acestea vi se vor adăuga.

34. Nu purtaţi deci grija zilei de mâine, căci ziua de mâine se va îngriji de ale sale.

I-ajunge zilei necazul  ei!

Capitol 7.   1. Nu judecaţi, ca să nu fiţi judecaţi[4]; căci cu judecata cu care judecaţi, cu aceea veţi fi judecaţi; şi cu măsura cu care măsuraţi, cu aceea vi se va măsura.

3. Cum de vezi paiul din ochiul fratelui tău, dar bârna din ochiul tău nu o iei în seamă?

6. Nu daţi cele sfinte[5] câinilor, nici nu aruncaţi mărgăritarele voastre înaintea porcilor, ca nu cumva să le calce în picioare şi, întorcându-se să vă sfâşie.

 

7. Cereţi şi vi se va da; căutaţi şi veţi afla; bateţi şi vi se va deschide;

12.  Aşadar, pe toate câte vreţi să vi le facă vouă oamenii, întocmai faceţi-le şi voi lor;

21.  Nu tot cel ce-Mi zice: Doamne, Doamne! Va intra în împărăţia cerurilor, ci acela care face voia Tatălui Meu Celui din ceruri.

Capitolul 8.

13.  Şi i-a zis Iisus sutaşului: „Du-te, să-ţi fie după cum ai crezut!”

16.  Şi făcându-se seară, I s’au adus mulţi demonizaţi şi El a scos duhurile prin cuvânt

şi pe toţi cei bolnavi i-a vindecat ca să se plinească ceea ce s’a spus

prin profetul Isaia ce zice:

Acesta neputinţele noastre le-a luat şi bolile noastre le-a purtat.

Desigur că aţi parcurs  o lectură folositoare.

Jeniţa  Naidin 



[1] Hrana noastră zilnică I-o datorăm în primul rând lui Dumnezeu, şi de la El se cade s’o cerem. „Cea spre fiinţă”, expresie folosită în unele versiuni, nu traduce exact cuvântul original, dar nici nu constituie o erezie;

Sfinţii Părinţi i-au imprimat şi  o dimensiune duhovnicească, euharistică.

[2] Limba impune o diferenţiere semantică a acestui plural. Spre deosebire de greşeli, care sunt simple erori sau abateri de la normă, greşalele înseamnă încălcarea datoriilor morale pe care oamenii le contractează nu numai faţă de Dumnezeu, ci şi față de semenii lor, atât prin răul pe care-l fac, cât şi prin binele pe care nu-l fac.

[3]  Metaforă pentru lumina spirituală pe care o izvorăşte sufletul;

dacă sufletul în sine este întuneric, totul este întuneric.

[4] Nu-i judecaţi pe semeni, ca să nu fiţi judecaţi de Dumnezeu.

Omul e înclinat să evalueze excesiv faptele altora şi să le condamne cu uşurinţă, absolvindu-se pe sine.

O judecată dreaptă nu e posibilă fără a cunoaşte toate datele problemei;

Dumnezeu este singurul judecător real, El fiind singurul care cunoaşte şi datele lăuntrice ale fiinţei omeneşti.

[5] Ideea întregului verset este aceea că adevărurile sfinte, dacă sunt lăsate pe seama celor ce nu pot să le înţeleagă, riscă să fie profanate şi să se întoarcă împotriva celor ce nu le-au administrat cum trebuie.”

***

Jeniţa  Naidin