Jenita Naidin

În continuarea comunicării noastre  despre cartea:

Terapie pentru fericire, Editura Teora, 2008,

astăzi ne referim la obiectivul autorului, Dr. Étienne Jalenques, şi anume îi citim cuvintele:

„La urma urmelor, întotdeauna mi-am păstrat vie în spirit credinţa că meseria mea de terapeut are drept obiectiv îndrumarea oamenilor pe drumul fericirii.

[…]

În căutarea a tot ceea ce ar fi putut să-mi indice drumul acestei realizări plenare, mi-am îndreptat atenţia, după cum era şi normal, spre filosofia orientală, pe care o descoperisem în parte datorită bibliotecii bunicului meu.

                […]

Tibetanii mă fascinau în mod special, deoarece mi se părea că deţin secretul unei înţelepciuni ancorate în realitate, şi nu al uneia pur contemplative. Scopul meu nu era recluziunea într-o mănăstire pentru a-L  găsi pe Dumnezeu, cu toate că şi eu Îl căutam, în felul meu. Ceea ce doream era să trăiesc fericit, aici şi acum, adică acolo unde trăiam, în Occident, şi în această clipă prezentă,  fie şi într-un ambuteiaj în Piaţa Concorde din Paris, şi nu într-o perspectivă paradiziacă şi extatică.”.

Mai departe,  Étienne Jalenques  ne spune:

„Mă gândesc în primul rând la pacienţii mei. Nu am de gând să-i conduc pe drumul fericirii supreme, înrobindu-i unei religii oarecare. Dacă ei îşi găsesc plenitudinea într-o credinţă divină, cu atât mai bine;

dacă doresc, aşa cum am făcut eu însumi, să întâlnească un guru care să le transmită Cunoaşterea, care să «le aprindă lumânarea», este alegerea lor, doar că acel guru nu pot fi eu.  În schimb, i-aş putea ajuta să descopere în ei acel «ceva» sacru care animă, după părerea mea, toate fiinţele umane şi care le poate folosi pentru depăşirea blocajelor şi inhibiţiilor.”   

Vedem cât de prudent este acest terapeut şi în ce fel îşi ajută semenii.

Referirile  sale din această carte la beneficiul ca oamenilor să nu li se refuze trăirea şi retrăirea propriilor emoţii, situaţie care ajută ca acestea să nu blocheze viaţa şi să îi separe de «eul» lor profund.

Este de ştiut faptul că fericirea se bazează pe realitate, „Realitatea Prezentului, oricare ar fi acesta.”.

Din cele de mai sus, doresc să accentuez pentru Dumneavoastră, cititorii mei, mai ales tineri, faptul că cititul, biblioteca e un element esenţial în evoluţia noastră, iar cu privire la spusele lui  Étienne Jalenques:

„i-aş putea ajuta să descopere în ei acel «ceva» sacru care animă, după părerea mea, toate fiinţele umane şi care le poate folosi pentru depăşirea blocajelor şi inhibiţiilor.” , mă pronunţ că atunci când descoperim Sacru din noi ca fiind  o realitate incontestabilă la care ne adresăm, pe cât se poate permanent, reuşim să funcţionăm senini şi independenţi.

Deci, vă sugerez,  cu blândeţe,  să acceptaţi că Divinitatea e în inima noastră

şi  să o accesaţi cu credinţa care mută munţii.

       (Va urma)

Imaginile  frumoase  pe care vi le dăruiesc azi, de Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril, sunt fotografiate în vara acestui an, 2016, prima în locuinţa mea, iar acestea la Mănăstirea Cozia, cărora le alătur urarea:

LA MULŢI ANI! pentru toate fiinţele care au fost botezaţi cu aceste nume.

Jeniţa Dodiţă Naidin

Marţi, 8 Noiembrie 2016

Universul este nesfârşit