„Împreună din iubire”, Casa cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2014

 

 

Acest din urmă volum al dnei. Jeniţa Naidin, apărut la editura de pe Someş, este de natură să ne pună în faţă un spirit alert, neobosit în a trimite spre cititori un număr impresionant de volume. Recenta apariţie este dedicată afectuos „fiilor mei, Florin şi Cristian”, azi –cu toată probabilitatea- oameni în toată puterea cuvântului, cu o existenţă independentă.

Dar, indiferent de timp, chiar după o sută de ani, fiii unui părinte rămân tot copiii lui, fiii lui. D-na Naidin vrea să le transmită nu doar propria dumisale afecţiune, ci şi afecţiunea pentru artă, pentru frumosul care înnobilează existenţa. Aceasta este de altfel o mare virtute a tuturor volumelor apărute până acum ale autoarei. Astfel de intenţii nobile aflăm destule în literatura universală, iar la noi, de notorietate este „Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie”, capodoperă a literaturii de limbă slavonă.
Dna J. Naidin continuă o serie consistentă de reflecţii asupra beletristicii naţionale şi străine (în primul capitol al volumului). Aflăm astfel un sumar vast de impresii asupra unor personalităţi de marcă sau în plină afirmare: Eugen Simion, Paulo Coelho,Artur Silvestri, Menuţ Maximinian, Gh.Mizgan („Sufletul curat”), Constanţa Buzea, Irina Petraş, Maria Olteanu etc. Ceea ce este de remarcat faţă de volumele anterioare ce au inclus astfel de preocupări, este prezenţa „in nuce” a unei gândiri critice faţă de textul literar şi nu doar o contabilizare a unor idei demne de a fi semnalate şi transformate în mod de vieţuire, ca probă a unui transformaţionism al autoarei înseşi.
Nu lipsesc reflecţii privitoare la o serie de „Evenimente culturale”: ”Poezie şi muzică”,, ”Episcopul Macarie Drăgoi la Spermezeu” –picăturievenimenţiale din cotidian finalizate cu un capitol: ”Impresii de la mănăstiri”.
O parte considerabilă a prezentului volum este întitulată: „În solitudine am citit şi am scris”, însumând teme de credinţă sau situaţii din viaţa personală cu impact emoţional de natură a sensibiliza cititorul potenţial (Capitolul III).
Există în recenta apariţie unele reluări situaţionale din volume anterioare, cu impresia unui „deja vu”, preţioase pentru autoare, dar care nu impietează altfel calitatea ansamblului.
Impresionantă este ţinuta de ansamblu a gândirii autoarei, precum şi grafica, coperta prezentând o galaxie, căci „iubirea mişcă sori şi celelalte stele”, cum socoteau filosofii Evului de Mijloc.

Ioan Antonescu

 

Articol publicat în ziarul bistriţean „Răsunetul” Duminică, 30 martie 2014