Jenita Naidin

Fotografiile aparțin lui Florin Naidin  Heliosdesign

Acest Blog este un mijloc de comunicare spirituală,

sufletească şi culturală.

Spre Sinele nostru mergem pe Drumul spiritual.

Spre Sinele nostru este Drumul spre interiorul nostru.

Frumuseţea morală este temelia civilizaţiei.

Securizarea Fiinţei noastre se referă doar la valorile interioare,

ea nu poate fi dată nicicum de lumea exterioară nouă.

Prin evoluţie, omul îşi realizează autoritatea în el însuşi,

poate  răspunde într-un grad din ce în ce mai mare la întrebarea cine este el, cine e Sinele său real.

Acei oameni care reuşesc să se descopere pe ei înşişi, descoperă totul.

Ei au posibilitatea să spună ceva despre adevăr, pot spune lucruri adevărate.

Am scris lucruri adevărate în articolele mele, fie că am scris despre viaţa mea personală,

despre învăţăminte integrate de mine,  fie că am citat din scrierile unor autori avizaţi,

scrieri  pe care unii oameni poate nu au timp să le  citească în integralitatea lor aşa cum am reuşit eu,

în solitudinea pe care mi-a dat-o Dumnezeu.

Sunt articole despre diverse teme pentru că ele, în ansamblul lor, sunt drumul spre conştiinţa universală ce este leacul pentru orice boală.

Eu am avut nevoie să citesc studii din mai multe domenii vizând:

filozofia,

religiile lumii,

psihologia,

psihanaliza,

literatura,

şi,  acest lucru m-a ajutat în echilibrul sufletesc, m-a ajutat să merg spre Sinele meu real.

Aşa a fost Drumul meu Spiritual, a trecut prin scrieri din domeniile arătate mai sus şi, pe acest Drum m-am întâlnit cu spirite valoroase.

De acum încolo, iată am împlinit şaizeci de ani vârstă terestră, am limitat lecturile spre domeniul religiei, al spiritualităţii în general  şi al psihologiei.

De când mă ştiu, de cum am citit o carte sau am aflat un lucru valoros am simţit nevoia să împărtăşesc bucuria cu semenii mei.

În anii 1971-1974 aveam o prietenă, pe nume  Mioara Dragu,  care nu putea citi mult  din pricina vederii slabe

şi îi povesteam cărţi întregi pe care le citeam  şi îi făceam o bucurie.

Am fost la mormântul Mioarei Dragu,  în Amara,  judeţul Ialomiţa,  în ziua de  29 august 2008,

printr-o posibilitate creată de Dumnezeu, și m-au impresionat cuvintele scrise pe piatra de la monumentul făcut de soțul ei:

E numai Dumnezeu, nu este moarte!

Aduc Mulţumiri şi Recunoştinţă scrierilor şi oamenilor care mi-au marcat existenţa deoarece,

graţie lor, cât şi a experienţelor de viaţă trăită timp de 60 ani

– pentru că, nu-i aşa,

viaţa este instructorul nostru perfect – ,

am reuşit să integrez învăţăminte valoroase, iar unele din aceste învăţăminte le găsiţi în articolele publicate aici.

Mie mi-au trebuit mulţi ani ca să înţeleg cum e cu evoluţia Spiritului şi a Sufletului ce sunt de esenţă divină!   Am fost şi eu în anii tinereţii ancorată în viaţa obişnuită trăită ca un robot:

serviciu, familie, studii în domeniul profesional.

Despre viaţa sufletească nu am discutat în acei ani cu nimeni!

Știu că trupul nostru  este Templul Duhului Sfânt, este Templul Sufletului nostru și de aceea îl consider egal cu sufletul nostru.

Spun acest lucru și oamenilor, tineri sau în vârstă, cu care vorbesc.

Am scris pentru a comunica atât propriile gânduri, dar şi gândurile altor spirite, exprimate în poezie sau în proză, de la care avem ce învăţa şi ale căror creaţii ne luminează viaţa.

Toată munca mea vă va fi de folos dacă veţi citi cu încredere, adică cu credinţă.

Cuvintele din Biblie ne sunt cunoscute:

« Iar Iisus, răspunzând, le-a zis:

„Adevăr vă grăiesc:

Dacă veţi avea credinţă şi nu vă veţi îndoi, veţi face nu numai ce s’a făcut cu smochinul, dar şi muntelui acestuia de-i veţi zice:

Ridică-te şi aruncă-te în mare!, aşa va fi. 

  Şi pe toate câte le veţi cere, rugându-vă cu credinţă, le veţi primi”

SFÂNTA SCRIPTURĂ, Bucureşti, 2001, pag 1485.»

Rugaţi-vă, cu credinţă, să aveţi timp şi disponibilitate să citiţi ceea ce vă interesază.

După cum ştiţi, nimeni nu va face ceva în locul Dumneavoastră.

Nimeni nu va citi în locul Dumneavoastră!

Vă puteţi baza doar pe Dumneavoastră!

Acumulaţi în Sinele Dumneavoastră lucruri bune, cereşti şi, astfel, veţi atrage, conform Legii afinităţii, lucruri asemănătoare.

Omul are nevoie de ceilalţi pentru a descoperi cine este.

Prin citit,  putem activa amintiri din inconştientul nostru şi putem face conexiuni deosebite.

Progresăm spiritual prin gânduri şi sentimente nobile şi la un moment dat putem să spunem:

„Eu nu am nimic, şi totuşi, Universul îmi aparţine”.

Articolele mele conţin uneori citate din scrierile unor strălucite personalităţi.

Aici am să reproduc un text din Capitolul: GÂNDURI  TÂRZII (cartea AMINTIRI, VISE  REFLECȚII),

operă scrisă la peste 80 de  ani vârstă,

cuvinte ce aparţin  psihologului plecat la Cer în anul 1961,  Carl Gustav Jung:

„Cine vrea să capete un răspuns la problema răului, aşa cum se pune azi, are nevoie, aşadar, în primul rând de o cunoaştere temeinică de sine, adică o cunoaştere cât se poate de bună a totalităţii sale. Trebuie să ştie fără menajamente de cât bine şi de câte fapte ruşinoase este capabil şi să se ferească s-o ia pe una drept reală şi pe cealaltă drept iluzie. Ca posibilitate, ambele sunt adevărate şi el nu va scăpa total nici de una, nici de cealaltă, dacă – aşa cum ar trebui s-o facă de fapt de la sine – vrea să trăiască fără a se minţi şi fără a se amăgi pe sine.

Însă de un asemenea grad de cunoaştere ne desparte încă, în general, aproape fără speranţă, o distanţă foarte mare, deşi posibilitatea unei autocunoaşteri mai profunde există cu siguranţă la mulţi oameni moderni.

O astfel de autocunoaştere ar fi deci necesară, pentru că numai prin ea ne putem apropia de acel strat fundamental sau de acel nucleu al naturii umane, unde dăm de instincte. Instinctele sunt factori dinamici prezenţi a priori, de care depind, în ultimă instanţă, deciziile etice ale conştiinţei noastre.  Instinctele sunt inconştientul şi conţinuturile sale despre care nu există o judecată definitivă. Nu putem avea decât prejudecăţi în această privinţă, căci nu suntem capabili să cuprindem cu ştiinţa noastră natura inconştientului, nici să-i trasăm graniţe raţionale.[…]  aşadar, cunoaşterea aprofundată de sine are nevoie şi de ştiinţă, adică de psihologie.”.

O pondere mare din articolele pe care le-am scris în ultimii 5 ani şi le-am publicat în presă, unele postate pe acest Blog, au ca temă psihologia.

Am scris şi scriu pentru Dumneavoastră cu Recunoştinţă şi Iubire!

Bistriţa,  27 decembrie 2011  Jeniţa  Naidin