T. Săsărman – Bistrițeni, în TRIBUNA

În numărul 385/16-30 sept. 2018, Revista  TRIBUNA, este publicat, la paginile 8-9,  eseul:

„Lucian Blaga, căsuţa de la Bistriţa şi „adevăratul spaţiu mioritic” scris de Menuţ Maximinian.

Scriitorul şi ziaristul T. Săsărman a publicat referitor la acest eveniment următoarele cuvinte:

«Bistriţeni, în „Tribuna”

Cel mai recent număr al revistei „Tribuna”, condusă de Mircea Arman şi fondată de Ion Slavici, propune întâlnirea cu viaţa literară nu doar a Transilvaniei, ci a întregii ţări.  Bistriţa ocupă un loc aparte în economia publicaţiei. Măiereanul Iacob Naroş scrie despre volumul „Constantin Rîpă, muzicianul şi poezia” a lui Adrian Ţion. Lucian Blaga, căsuţa de la Bistriţa şi „adevăratul spaţiu mioritic”
Menuţ Maximinian scrie despre volumul Jeniţei Naidin „Lucian Blaga la Bistrița ( 1938-1940)” apărut la Editura Napoca Star.   „Monografia recuperează date esenţiale despre prezenţa scriitorului în perioada celor doi ani în căsuţa ce şi-a achiziţionat-o pe Dealul Târgului, spre Năsăud. În cele trei capitole sunt descrise trăirile filosofului la căsuţa de pe deal, într-un loc mirific de care s-a îndrăgostit, iar priveliştea care i se aşternea în faţa ochilor spre Valea Bârgăului l-ar fi făcut să exclame: „Acesta e adevăratul meu spaţiu mioritic”.   Acolo se spune că ar fi scris „Diferenţialele divine”, din “Trilogia cosmologică”. Pe lângă lucrurile cunoscute până acum din corespondenţa pe care Blaga a avut-o atât cu familia, cât şi cu unii scriitori, cartea surprinde şi prin convorbirile cu urmaşii cumpărătorului moşiei, de la scriitor, Anuţă Sabina, Anuţă Dorina şi vecina Irene Pop. Jeniţa Naidin se apleacă cu seriozitate asupra subiectului, dovadă stând şi zecile de volume ce constituie bibliografia. De la momentul în care scriitorul doreşte să achiziţioneze o proprietate în zona Clujului, acolo unde ajunge profesor universitar, la căutările sorei Letiţia Pavel, până la prezenţa lui Blaga pentru prima dată la Bistriţa, toate sunt descrise cu un fir epic ca al unui roman de către Jeniţa Naidin. Apoi, prezenţa marelui scriitor în frumoasele veri la gospodăria de pe Dealul Târgului, de unde scrie prietenilor apropiaţi, spunându-le că lucrează o nouă carte, dar şi la grădină, alături de soţie, sunt pagini de memorialistică care merită a fi aşezate pe raftul celor care l-au iubit pe filosof, dar şi a bistriţenilor care pot fi mândri că în mijlocul lor a trăit unul dintre numele ce au adus literatura românească la loc de cinste pe coordonatele lumii” spune crirticul.
Prin cartea Jeniţei Naidin se aduce nu doar un omagiu scriitorului Lucian Blaga, ci şi plaiurilor bistriţene, pe care acesta le-a îndrăgit atât de mult, considerându-se aici, cu adevărat, acasă.
La rândul lui, Andrei Marga are eseul „Lumea lui Iisus”, „O lume în înţeles precar, cu opţiunile şi organizările ei genuine, inconfundabile”.
„Tribuna” rămâne una dintre cele mai importante publicaţii din arealul transilvan.».

  1. Săsărman

(Articol preluat din Ziarul Răsunetul din 26.09.2018)

 

*** 

Prestigioasa Revistă TRIBUNA publică la această dată şi eseul „Lumea lui Isus” , autor Andrei Marga.

Astfel, citim la paginile 20-21 un text impresionant şi, în întregime instructiv, clarificator pentru cei preocupaţi de a studia viaţa lui Iisus Hristos.

În acest material Domnul  Profesor Andrei Marga se referă, în principal,  la cartea:

Die Welt zurZeit Jesu, scrisă de  Werner Dahlheim.

Redau câteva cuvinte din finalul acestui eseu despre istoria lui Iisus Hristos în care Andrei Marga ne prezintă de-a gata informaţii pentru care Domnia sa a citit enorm, a trudit mult şi de aceea îi mulţumim.

„Este o realizare  de enormă importanţă faptul că Werner Dahlheim oferă imaginea cuprinzătoare asupra lumii lui Isus în triplu înţeles:

Lumea în care Isus s-a înălţat prin viaţa şi învăţătura sa,

Lumea care s-a format pe baza vieţii şi învăţăturii lui Isus şi

Lumea care s-a conturat în urma sa pentru istoria ulterioară.

Cartea  Die Welt zurZeit Jesu oferă un cadru cuprinzător şi precis  al cunoaşterii creştinismului.

[…]

Lumea lui Isus – ne spune convingător Werner Dahlheim – a fost o lume în înţeles plenar, cu opţiunile şi organizările ei genuine, inconfundabile. Iar pentru a înţelege ceea ce s-a petrecut la Ierusalim înainte de Isus, în timpul vieţii lui pământeşti şi după crucificare, trebuie trecut dincolo de fragmente, spre întreg – până la urmă spre întregul lumii – şi procedat la o istorizare dusă până la capăt, dincolo de orice idee fixă.”.

Fiind vorba de Iisus Hristos şi istoria sa, am citit articolul Domnului Andrei Marga cu mare atenţie şi recunosc, mi-a fost de folos, dar am o întrebare:

Oare de  ce Domnia sa scrie „Isus” şi nu Iisus?

 

Cu Iubire şi Recunoştinţă

Jeniţa Naidin

Vineri, 9  Noiembrie 2018

Universul este nesfârşit