Jenita Naidin

 Ovidiu Drimba. foto: Jenița Naidin

Doamne,

îmi doresc să citească oamenii cât mai multe lucruri

despre Marele Om de cultură Ovidiu Drimba!

Vă invit să citiţi un text,  ce aparţine Domnului Profesor Zenovie Cârlugea,

publicat în cartea autorului Constantin Mustaţă, editată de  Saeculum Vizual.

Astăzi, 28 Octombrie, fiind ziua de naştere a Poetului Zenovie Cârlugea îi dorim:

La mulţi ani! şi îl felicităm pentru cuvintele-document de mai jos, ce le propun cititorilor acestui Blog.

Sunt impresionată de modul cum suntem cu toţii cuprinşi în Mintea Cosmică, iar ca să concretizez am să spun că, atunci când am citit cuvintele Domnului Zenovie Cârlugea:
” în ograda bisericii din Lugașul de Jos”, mi-am amintit că aşa am vrut să mă exprim despre locul unde se odihnesc soţii Drimba după ce fusesem acolo în iunie 2015,

dar, o să râdeţi,   m-am gândit la ograda mea de la Băbuşa, aşa că am scris:

grădina Bisericii din Lugaşu de Jos…

Acum, după această scurtă  introducere,

iată documentul preţios dăruit publicului de  scriitorul Zenovie Cârlugea:

«„Un fiu al Marii Uniri”:

OVIDIU DRIMBA

„Savantul care a dăruit României cultura lumii”

(Saeculum Vizual, București, 2016)

La 3 septembrie 2016, regretatul Ovidiu Drimba (m. 29 aprilie 2015) ar fi împlinit 97 de ani… S-a născut, așadar, la exact nouă luni după ce Tatăl său a participat, în fruntea delegației din Marginea-Bihor, la Marea Adunare Națională de la 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia.

Înzestrat cu un fond de rară omenie, dar și cu o memorie culturală extraordinară slujită cu luciditate și demnitate până în ultimele clipe ale vieții, savantul „care a dăruit României cultura lumii” a acordat relativ puține interviuri în timpul vieții. Pe lângă cele acordate lui I. Oprișan (Lucian Blaga printre contemporani. Dialoguri adnotate, Editurile Saeculum – Vestala, București, 1995, ediția a II-a necenzurată, pp. 269-293) și Zenovie Cârlugea (Lucian Blaga între amintire și actualitate, Editura „Scrisul Românesc”, Craiova, 2011, pp.9-38), se cuvin amintite alte două acordate, la mare distanță, publicistului și memorialistului clujean Constantin Mustață.

Având privilegiul de a fi fost în preajma profesorului și omului de cultură vreme de peste trei decenii, C. Mustață a consemnat și înregistrat pe bandă de magnetofon câteva discuții avute cu fostul asistent al lui Lucian Blaga la catedra de „filosofia culturii” de la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Cluj (aflată în refugiu la Sibiu în perioada 1940-1945).

În ultimii ani de viață, Constantin Mustață (5 iulie 1938, Izvoru de Sus/Argeş – 20 aprilie 2013, Cluj) a intenționat să alcătuiască un volum omagial dedicat lui Ovidiu Drimba, socotit „unul din marii bărbați ai culturii române”. În consecință, după frecvente vizite făcute Profesorului la București (Strada Speranței, 28), a contactat literați oarecum apropiați acestuia, care au scris câte ceva despre om și operă, precum: Mircea Popa, Liviu Grăsoiu, Adrian Voica, Stan Velea,Ion Brad, Teodor Vârgolici, Alexandru Lazăr, C.D. Zeletin, Adriana Botez-Crainic, Gavril Cornuțiu, Geo Călugăru, Mihail Diaconescu, Liviu Tudor Samuilă,Ioan Țepelea, I. Oprișan. În acest context a fost contactat și subsemnatul de către publicistul clujean, care mi-a cerut un text evocator, inserat în prezenta carte (Darul mirabil al prieteniei, pp. 174-180). Cartea mai reproduce și interviul „Cu scriitorul Ovidiu Drimba despre… Amintirea lui Lucian Blaga”, realizat în perioada „15 iulie – 3 august 2005, București – Tg.-Jiu și publicat inițial în revista „Portal-Măiastra”, Nr. 3/2005, pp. 3-5, și reprodus în cartea de interviuri „Lucian Blaga între amintire și actualitate”, menționată mai sus.

Soarta, desigur tristă, a făcut ca publicistul de mare talent și cultură care a fost Constantin Mustață să treacă în lumea umbrelor cu vreo doi ani înainte de moartea intervievatului  O. Drimba. E, așadar, meritul dlui  I. Oprișan, editor de prestigiu, critic și istoric literar de formulă academică, de a face să apară această carte (recuperată nu tocmai ușor), la Editura „Saeculum Vizual”, într-o condiție grafică aleasă, cu elemente color de album și cu o precizare intitulată „În loc de postfață – Pledoarie pentru edițiile definitive”.

De o scrupulozitate  și acuratețe filologică proverbiale în materie de editare, dl Ovidiu Drimba și-a dat acordul în vederea retipăririi monumentalei  Istorii a culturii și civilizației, inițial apărută în 4 volume, dar retipărită în XIII volume de editorul I. Oprișan. Câștigându-i  încrederea,  dl I. Oprișan a reușit să-i  reediteze și alte lucrări de mare valoare: Dicționar de literatură universală, 1996; Istoria literaturii universale, I-II, 1997; Istoria teatrului universal, 2008; Leonardo da Vinci. Titan al Renașterii, 2001; Ovidiu. Marele exilat de la Tomis, 2001; Literatură, cultură, civilizație, 2004; Studii și eseuri de literatură spaniolă, 2006; Geniul Spaniei, 2007 ș.a.

În partea a treia,  Aprecieri critice, sunt reproduse fragmente relevante din articolele și studiile ce i s-au dedicat lui O. Drimba în presa literară mai de demult sau mai recentă, semnate de: Octav Șuluțiu, Tudor Vianu, Mircea Mancaș, Nicolae Totoianu, Barbu Solacolu, Alin Teodorescu, Constantin Daniel, Ion Ianoși, Francisc Păcurariu, Răzvan Theodorescu, Adrian Marino, Paul Caravia, Dan Simonescu, Iacob Mârza, Lia Pop, Corneliu Crăciun, Geo Șerban, Jeana Morărescu, Gh. Bulgăr, Răzvan Voncu, Alexandru Țion, Valentin Protopopescu, Maria Urbanovici ș.a.

Apărută prin bunăvoința doamnei Anca Moldoveanu, legatara testamentară a cărturarului de rară specie Ovidiu Drimba, – care și-a găsit odihna de veci binemeritată, alături de soția sa Adrienne, în ograda bisericii din Lugașul de Jos, lângă Oradea, unde se află și Școala Gimnazială „Ovidiu Drimba” cu un mic muzeu de documente din arhiva și biblioteca scriitorului, – lucrarea este un incontestabil gest de omagiu și ferventă prețuire, editorul îngrijindu-se să apară „într-o formă pe care, desigur, autorul i-ar fi dat-o, dacă mai trăia”.

Cartea este, așadar, nu numai binevenită la un an de posteritate, dar restituie un om, o epocă, o biografie de scriitor și profesor universitar de anvergură (Cluj, București, Milano, Torino), la dimensiunea exactă a valorii celui considerat nu numai „unul din cei mai profunzi oameni pe care îi are cultura română”, căci – așa cum notează editorul I. Oprișan pe coperta volumului, – acest proiect cultural „gigantic, unic în bibliografia universală”, este realmente „o operă în sine, cu greu de continuat și cu atât mai puțin de reluat de o singură persoană!”

Subscriem, în deplină cunoștință de cauză. ».

Zenovie CÂRLUGEA

Tg.-Jiu

*

Dragi cititori,

Sunteţi, desigur,  fericiţi că aţi parcurs cuvintele de mai sus. Asemenea texte ne informează cu multe lucruri importante din domeniul culturii şi au rol incitator pentru ca să citim cărţi de referinţă.

Mulţumim Domnule Zenovie Cârlugea!

Cu Iubire şi Recunoştinţă,

Jeniţa Naidin

Vineri, 28 Octombrie 2016

Bucureşti