Natalia David – A scris într-un moment de cumpănă
Am primit de la autoare, pentru a publica, Poezia:
”Am fost ce nu mai sunt…”
Am citit manuscrisul și m-a impresionat faptul că Doamna Natalia David care încurajează oamenii, are curajul ca să fie public un moment de cumpănă pe care l-a trăit în Luna Februarie 2025.
Astfel de oameni ajută semenii prin smerenia lor, și, când sunt slabi și își conștientizează, cu Lacrimi, acel moment, de fapt sunt puternici.
Să citim, deci:
”AM FOST CE NU MAI SUNT…
Am fost cândva o frunză-n vânt
Și iarbă verde pe Pământ
Am fost ce astăzi nu mai sunt.
Și anii au trecut în zbor
Cu Sufletul bolnav de dor
De dorul pentru cei plecați
De anii ce mi-au fost furați…
De zilele ce au trecut
Fără să fac ce-ași fi putut.
Acum, nimic nu mai aștept,
Doar mă gândesc la Infinit,
La tot ce nu am împlinit.
Singurătatea mă doboară,
Dar mai rezist urcând pe scară,
Pe scara vieții tot mai sus,
Căci nu mai am nimic de spus,
Decât, că, nu mai sunt ce-am fost,
Că ce mai fac nu are rost…
Nu mai alerg și nu mai merg
Ce-mi este rău încerc să șterg,
Și Lacrimi grele-mi curg șiroi
Gândindu-mă mereu la voi.
Ce-am fost odată nu mai sunt,
Doar umbră pe acest Pământ…
NATALIA DAVID
Februarie 2025
Bistrița
***
După cum vedem autoarea și-a exprimat în versuri emoțiile trăite în singurătatea ei pe care o știe cu adevărat numai Divinitatea. Energia Vitală Universală nu a părăsit-o, îi susține viața în trupul fizic și este bine așa, anume, că nu știm când este momentul Plecării în Infinit, în Eternitate!
Cred că mulți cititori se vor regăsi în versurile Nataliei David.
Am scris câteva cuvinte din Suflet și am publicat versurile ce mi-au fost încredințate,
Cu Iubire și Recunoștință.
Jenița Naidin
Bistrița, 29 Iulie 2025
Cu fața spre LUMINA DIVINĂ