Jenita Naidin

Iisus Hristos –  Libertatea este în plan spiritual

Astăzi,  Marţi, 05 iunie 2012, vă invit să continuăm o lectură deosebit de folositoare din această lucrare esenţială pentru spiritul nostru.

Cuvintele scrise de Georges Barbarin, în cartea HRISTOS,  PRIETENUL  CLIPELOR  DE GREA  ÎNCERCARE, sunt un real sprijin sufletesc.

Eu am primit acest sprijin şi de aceea vă invit să citiţi şi Dumneavoastră.

Culeg,  la calculator, pentru a cita,  texte din această cărticică pentru oamenii care nu au această lucrare şi, mai ales, pentru tineri, deoarece ştiu că le este mai confortabil să citească pe ecran decât să ia o carte din bibliotecă.

Citatele de mai jos sunt o continuare la articolul din 1 iunie 2012, citate pe care, datorită ideilor conţinute în text,  le-am intitulat:

Iisus Hristos – Libertatea este în plan spiritual.

Azi, marţi, 5 iunie 2012, am simţit nevoia să continui dactilografierea  citatelor din cărticica asta pentru ca să mă ajut pe mine cu aşa o preocupare frumoasă. În timp ce culeg textul sunt atentă şi la înţelesul cuvintelor de parcă stau de vorbă cu Georges Barbarin şi îl aprob. Doresc şi să aplic în viaţa mea de zi cu zi aceste învăţăminte. Mă străduiesc!

Cred că veţi citi cu plăcere cei care nu aveţi broşura.

*

„Ne plângem de lipsa relaţiilor. Ce altă relaţie mai eficace şi mai avantajoasă putem găsi decât cea cu Hristos?

Iubindu-L pe El şi fiind iubiţi de El, veţi atrage toată afecţiunea lumii, şi atâta timp cât o veţi dori în mod sincer veţi fi în comunicare intimă cu întreg universul.

În loc să doriţi şi să căutaţi o prietenie omenească, pe care timpul, egoismul şi moartea o vor distruge, cultivaţi mai bine dragostea şi bucuria Celui pentru care timpul nu există, Cel care este stăpânul vieţii şi al morţii.

Nimeni nu este părăsit în această lume atâta timp cât va alerga să se refugieze la sânul Prietenului, al Stăpânului pământului şi al cerului, care să-i fie protectorul, mântuitorul şi sfătuitorul.

Vă plângeţi de mediocritate?

Tocmai această stare de anonimat vă ajută să scăpaţi de multe pericole.

Mediocritatea constituie una din formulele fericirii şi ale adevăratei bogăţii. Bogăţia nu înseamnă abundenţă, ci starea care te satisface, care te mulţumeşte.

Poţi avea de toate şi totuşi să nu fii fericit.

Mediocritatea se păstrează fără prea mult efort; omul trăieşte neobservat, neinvidiat, el însuşi nepoftind la bunul aproapelui. Aceasta pentru că ele este bogat în duh.

Nu vă temeţi de ameninţările nimănui!

Odată ce sunteţi sub protecţia Prietenului, n-aveţi teamă! Ameninţarea nu-l paralizează decât pe omul fără sprijin moral.

A se refugia la pieptul Prietenului adevărat este la îndemâna oricui, oricând. Nimeni să nu se sperie.

Nu faceţi pe mizantropul retrăgându-vă din lume!

Trăiţi cu epoca voastră, fără însă să împărtăşiţi greşelile ei; la aceasta nimeni nu vă obligă. Diamantul nu poate fi şlefuit decât tot cu diamant.

Omul nu poate fi perfecţionat decât tot prin contactul cu oamenii.

Este mult mai uşor să te faci pustnic, dar este mult mai util să fii misionar printre oameni. De altfel, de ce aţi simţi dezgust faţă de ceilalţi oameni şi aţi dori să scăpaţi de ei, nemaiputându-le suporta prezenţa? Nu sunteţi oare cu toţii alcătuiţi din aceeaşi ţărână?

Vă indispune prezenţa lor? De ce?  Pentru că nu împărtăşiţi dragoste, ci egoism, interese personale.

Izolarea, aşadar, poate fi o formă a mândriei şi dispreţului la adresa celorlalţi.

Părăsiţi atitudinea voastră sterilă şi daţi un scop vieţii voastre prin colaborarea cu ceilalţi oameni. Prietenul divin nu este numai al vostru, ci al tuturor oamenilor, şi toţi oamenii sunt destinaţi a fi una cu El.

Există o artă de a trece peste momente grele.

Secretul ei este siguranţa că aceste momente vor trece. Aşteptarea calmă, abandonându-ne cu totul în braţele Prietenului, aceasta este  pacea noastră.

Ocările sunt mijloace prin care vă puteţi  controla progresul duhovnicesc.

Cel ce nu poate tolera şi uita jignirile şi ocările este un om slab. Cel care însă rezistă setei de a replica merge spre desăvârşire.

Adevărata libertate a omului nu este decât în plan spiritual, acolo unde nici o forţă fizică nu poate interveni.

Un trup înlănţuit poate avea un suflet liber şi fericit.

Cel ce se crede liber atunci când poate face orice pofteşte se înşală amarnic. El este rob poftelor. Este sclavul trupului, care îl îndeamnă şi-i porunceşte noi pofte, deşi sufletul nu le aprobă.

Cel care ştie să-şi strunească trupul, acela este stăpân, eliberat de orice porniri.

Sufletul nu poate fi făcut prizonier.”

.

(voi continua, curând, citatele din această carte superbă)

  Jeniţa Naidin