Am publicat cartea Lucian Blaga la Bistriţa (1938-1940)
Cartea aceasta este un succes personal, adică un efect al unui număr mare de lecturi, comunicări, drumuri, scrieri, toate realizate timp îndelungat din Iubire pentru Lucian Blaga.
Volumul conţine 231 pagini, din care 24 pagini cu fotografii.
Din această carte,
pentru care am muncit vreme îndelungată cu o stare specială
de Smerenie şi Recunoştinţă,
vă invit să citiţi un mic fragment publicat la paginile 56-58:
Motivația noastră ca să apară o carte
despre faptul că Lucian Blaga a avut o casă lângă Bistrița
Încă din prima zi când am pășit pe urmele lui Lucian Blaga lângă Bistrița, am postat ceea ce am simțit și văzut pe blogul personal jenita.ro
Am fost în anii 2014‑2017 de mai multe ori în locul unde Poetul a avut o casă și grădină în anii 1938‑1940. Uneori am consemnat impresii, mirări, gânduri, îndemnuri către autorități pe blogul personal sau în presă. Am făcut de multe ori și fotografii și am postat din ele pe blog sau le‑am trimis la presă. Am preluat pe blog și articolele altor scriitori despre situația privind fosta proprietate a marelui filosof român de pe Dealul Dumitrei, la câțiva kilometri de Bistrița, într‑o categorie special creată: Lucian Blaga.
În acest timp am primit corespondențe de la mai mulți oameni, dar cred că cel mai atent observator la ceea ce se publica cu privire la Casa Blaga de lângă Bistrița s‑a dovedit a fi Profesorul și scriitorul Zenovie Cârlugea, cercetător contemporan al biografiei lui Lucian Blaga.
În perioada 6‑7 mai 2016, programul Festivalului Internațional „Lucian Blaga” Sebeș, a inclus și: „Expoziție de faianță portugheză – Lucian Blaga, de la Lisabona la Bistrița (colecție de azulejos). Prezintă: Elena Pleniceanu – muzeograf – Complexul Muzeal Bistrița‑Năsăud”.
Urmare a acestui eveniment, am realizat o convorbire cu muzeografa Elena Pleniceanu și am publicat textul pe blog, iar după apariția acestui material, Profesorul Zenovie Cârlugea, criticul literar care a realizat, între altele, o amplă perspectivă a operei Poetului în lucrarea „Lucian Blaga. Dinamica antinomiilor imaginare” (2004), mi‑a cerut să scriu o carte, pe care dânsul a și botezat‑o: „Lucian Blaga la Bistrița (1938‑1940)”.
Astfel, atenția mea s‑a concentrat mai mult pentru realizarea acestui deziderat, rugându‑l să scrie un Cuvânt înainte cu autoritatea specialistului în domeniul istoriei literare.
Îmi amintesc faptul că, pe măsură ce publicam articole și fotografii despre Casa Blaga de pe Dealul Târgului pe blogul personal, atât ale mele, cât și ale altor scriitori, Domnul Zenovie Cârlugea, important exeget al Operei lui Blaga, ne încuraja, pe noi cei de la Bistrița, prin e‑mail.
Iată câteva din cuvintele domniei sale:
„Vă mulțumesc mult pentru tot ceea ce faceți întru mai dreapta cinstire și amintire a marelui nostru Lucian Blaga. Nădăjduiesc într‑o acțiune concertată și eficace a factorilor administrativi bistrițeni pentru recuperarea acestui habitat de patrimoniu național.
Dar casa lui Blaga de la Bistrița avea TINDĂ (există o poză la Basil Gruia), care văd că a fost închisă cu ziduri și transformată în cameră de locuit. În fine, sunt mai multe aspecte… Dar începutul, consider, s‑a făcut.
Salutări scriitorilor bistrițeni, iubitorilor, oamenilor de cultură. Voi fi alături de Dvs. cu sufletul și gândul!”
Sunt conștientă că această lucrare cuprinde doar o parte din ce se poate înmănunchea mai complet ca și informații despre locuirea familiei Blaga câtva timp lângă Bistrița și, de aceea, nădăjduiesc pentru viitor că, după apariția acestei prime cărți, se vor întocmi alte scrieri cu alte mărturii despre legătura lui Lucian Blaga cu frumoasele meleaguri bistrițene.
Din motive economice, am publicat în această carte un număr restrîns de fotografii, (V. Foto Documentar Secţiunea a II-a) însă, cititorii pot vedea multe imagini, pe care le-am imortalizat, pe blogul personal jenita.ro, secţiunea Lucian Blaga creată special.
Acum, când cartea este sub tipar, casa Blaga nu mai este, iar mărturia că a rămas locul gol o găsiţi în imaginile de la finalul acestui volum pe care l-am scris cu emoţie, smerenie şi efort.
Emoţiile mele au fost pozitive, pentru că, după cum ştim, atunci când omul e plin de emoţii negative nu poate realiza nimic.
Deşi emoţiile erau puternice, ştiam că sunt temporare şi că doar gândul omului poate fi menţinut oricât de mult, aşa că am avut un gând statornic de a scoate la lumină această carte, chiar şi atunci când nu puteam să lucrez. Când emoţia, fie şi aceea paralizantă, întâlneşte gândul puternic nu se mai poate manifesta să împiedice munca.
Deci, atunci când dorim să realizăm ceva, să ne creem o gândire legitimă, realistă, corectă şi să o menţinem continuu.
M-a însoţit smerenia pentru că nu sunt specialist în domeniul cercetării istoriei literare.
Am depus efort susţinut deoarece munca ocupă un rol foarte important în viaţa mea.
Viaţa, Dumnezeu ne ajută numai dacă muncim, numai dacă acţionăm potrivit şi cu bună credinţă.
*
Acum Cartea Lucian Blaga la Bistriţa a văzut Lumina tiparului,
Însă, într-un număr restrâns de exemplare din motive economice.
*
Pentru că astăzi este Ziua în care acum 168 ani s-a născut M. Eminescu,
vă invit să citiţi câteva cuvinte pe care le-am scris despre cartea: În jurul lui Eminescu.
Îmi exprim admiraţia pentru lucrarea, îngrijită de Gabriela Moldoveanu, intitulată:
„ În jurul lui Eminescu”, Editura Christiana,
în cuprinsul căreia citim articole despre Eminescu scrise de Răzvan Codrescu.
Doamna Gabriela Moldoveanu ne spune:
„Nu m-aş fi angajat la alcătuirea acestui volum dacă n-aş fi nutrit încredinţarea că avem nevoie de Eminescu mai mult ca oricând şi că Răzvan Codrescu este o bună călăuză spre reperele inepuizabile ale tradiţiei, pe care o slujeşte în scrisul său de peste 20 de ani.
Şi închei cu speranţa că măcar câţiva tineri, de azi sau de mâine, nu vor trece nepăsători pe lângă această provocare la regăsirea de noi înşine întru Eminescu.”
Da, recomand şi eu această carte în care se vorbeşte atât de energic despre Eminescu!
Veţi întâlni polemici între scriitori şi veţi observa cum cel care este legătura României cu Literatura Universală – Eminescu, ajută şi de dincolo de Timp spiritul omenesc.
Când apar controverse între oamenii de cultură, între publicaţii, aşa să se procedeze, ca în această lucrare, prin puterea cuvântului scris cu decenţă şi răspundere.
Cu Iubire şi Recunoştinţă,
Jeniţa Naidin
Luni, 15 Ianuarie 2018
Ziua naşterii lui Mihai Eminescu
Ziua Culturii Naţionale
5 comments
Permalink1
Ma bucur despre apariția cărții! Sper ca într-o zi să o citesc!
Cu stimă și respect!
Permalink2
Felicitări pentru efort și reușită.
Păcat că autoritățile locale, inclusiv cele din domeniul culturii nu au găsit de cuviință să salveze Casa lui Lucian Blaga din Bistrița. Merita poetul acest lucru, merita și viitorul acestor locuri să găsească aici un obiectiv turistic important (Casa Lucian Blaga și Stațiunea de cercetări renumită !).
Păcat și mai mare că autoritățile locale, inclusiv (sau mai ales!) cele din domeniul culturii nu au găsit fondurile necesare ca să sprijine apariția acestei cărți, în timp ce o pensionară a putut face acest lucru.
Să fiți sănătoasă și să mai scrieți. Doar așa veți contribui și dvs. la dărâmarea gardurilor prostiei, incompetenței, inculturii și imposturi ce au devenit vizibile la noi !
Permalink3
Minunat. Felicitari, stiu cata munca, cate eforturi s au depus.
Permalink4
Un început de an, cu veşti bune.
Felicitari pentru munca depusă ! Românii au nevoie de astfel de scrieri pentru a-şi cunoaşte şi recunoaşte trecutul. Încă o dată se demonstrează (din păcate!) ca statul este practic incapabil să gestioneze relaţia cu valorile romaneşti, fie ele contemporane sau istorice. Spor la scris, pe mai departe !
Permalink5
,,Lucian Blaga la Bistrița 1938-1948” de Jenița Naidin sau piatra tombală din Dealul Dumitrei
Anul editorial 2018 începe pentru bistrițeni cu cartea ,,Lucian Blaga la Bistrița 1938-1948” de Jenița Naidin și apărută la Editura ,,Napoca Star” din Cluj-Napoca. Volumul beneficiază de Studiul introductiv și Addenda, semnate de dr. Zenovie Cârlugea, din Târgu-Jiu, cunoscut la nivelul întregii țări pentru studiile sale despre viața și opera lui Blaga.
Jenița Naidin este cunoscuă între scriitorii bistrițeni ca eseistă care reflectează asupra unor chestiuni din zona teoriei literaturii, cartea dânsei despre scris și citit bucurându-se de atenția cititorilor. În alte volume scrie despre teme din perimetrul religiei și psihologiei.
În ,,Lucian Blaga la Bistrița”, autoarea se oprește asupra relației de suflet pe care Blaga a avut-o cu această zonă a țării. În Bistrița trăia sora sa, Letiția Pavel, prin mijlocirea căreia poetul și filosoful și-a cumpărat o casă pe Dealul Dumitrei, și vreo 4 hectare de pământ, gospodărie în toată regula, de care a fost încântată soția sa, Cornelia, și fiica, Dorli. Revenit în țară din diplomația în străinătate, Blaga a locuit la proprietate și a lucrat la cărțile sale, începând cu 1938, dar în 1940, după cedarea Ardealului de Nord Ungariei, s-a mutat la Sibiu, cu Universitatea din Cluj, unde îndeplinea funcția de profesor. Proprietatea atât de dragă lui Blaga – privind de pe deal Valea Bârgăului ar fi spus: ,,Acesta este spatial mioritic din opera mea” – a fost vândută în 1947 și poetul-filosof nu a mai locuit la Bistrița niciodată.
Proprietatea lui Blaga a ajuns la oameni simpli care nu au putut valorifica modestul imobil pentru a face din el un semn al trecerii marii personalități a culturii române prin Bistrița și nici nu era în gândul și sarcina lor așa ceva. Încercările scriitorilor Jenița Naidin, David Dorian, Gheorghe Mizgan, Mircea Gelu Buta, Mircea Măluț, și Ioan Pintea de a atrage atenția asupra iminentei dispariții a prezenței lui Blaga la Bistrița au rămas fără ecou. În prezent, cauza este pierdută datorită nepăsării, suficienței factorilor locali de decizie. Se va fi gândit cineva la Blaga: ,,Ne e cu stea în frunte!”. Ba se pare chiar că e, fiind unul dintre cei mai mari poeți români și un filosof, după opinii ale cunoscătorilor, cu o opera comparabilă cu a lui Hegel.
Volumul este unul riguros-documentat, cu o bibliografie la zi, și cuprinde referiri ale unor personalități literare, prieteni și prietene ale lui Blaga despre proprietatea din perimetrul Bistriței. De reținut, autoarea transcrie pagini din ,,Jurnalul” Corneliei Blaga, din cartea semnată de Dorli Blaga – ,,Tatăl meu, Lucian Blaga”, binevenite, deoarece accesul cititorului la aceste cărți este dificil, tirajele fiind epuizate. Volumul are o întindere mai amplă decât stricta referire la proprietate și este, într-o măsură, raportarea sufletească proprie la scriitorul și opera de care se ocupă.
Cartea Jeniței Naidin, pe lângă că e o palmă autorităților de la 1989 încoace, este și piatra tombală, crucea peste prezența lui Lucian Blaga, la Bistrița. De acum, se poate discuta despre carte, iar nu despre proprietate sau vreun monument: un bust, o piatră cu ceva scris în amintirea unei figure ilustre a culturii noastre. Și când ne gândim că la Bistrița, Blaga ar fi putut avea o casă memorial ca Andrei Mureșanu! Să ne fie tuturor rușine pentru neputința noastră! Cinste Jeniței Naidin pentru importantul volum!
Victor ȘTIR