Gheorghe Grigurcu – Etică
Din cartea: „Contemplaţii”, publicată de Gheorghe Grigurcu în anul 1984 la Editura Cartea Românească (sediul Editurii era la doi paşi de biroul meu de atunci, fapt ce îmi înlesnea bucuria de a procura cărţi în drum spre casă) am citit, în aceste zile, concomitent cu scrieri ale Maestrului Ovidiu Drimba, dar şi scrieri despre Lucian Blaga, poezii ale acestui minunat poet ce m-au însoţit prin vreme.
Am aflat, de curând, graţie unei cărţi de interviuri şi reportaje, că Gheorghe Grigurcu l-a cunoscut „îndeaproape, ca student la Universitatea din Cluj, pe marele nostru LUCIAN BLAGA”.
Am cules pentru Dv., cititorii mei, următoarele versuri scrise de Gheorghe Grigurcu:
„Unde să ies
Unde să ies la care colţ de stradă
să descopăr semnul dispreţuitor al infinitului?
Ce floare să desenez pe această hârtie
care ţipă cu voce atât de tare?
Ce zi să aşez în călimară
ca şi când n-aş mai avea nimic de scris?
Cui să-i vorbesc? Cui să-i explic
că încă mai exist?
Etică
Cel orb vai nu crede
celui rănit.
Cel rănit vai nu crede
celui trist.
Cel trist vai nu crede
prostului.
Nu te feri
Nu te feri să spui în poezie
adevărul gol ca un ou
să-i spui iubirii pe nume
ca şi cum ai chema-o.
„Dacă durează o zi un an o lună-
scrie Felix Grande – în iubire este la fel
Preţul este ca totul să se termine
Victoria este ca totul apoi să doară”
spre a adăuga:
„E adevărat că vine pentru a se duce
(Ca noi Ca şi noi)”
Nu te feri să spui adevărul
despre iubire şi despre poezie
şi despre Felix Grande care ne arată
cât de nepractice sunt delicatele sofisme
cât de nepractic este adevărul
generos primitiv
fatal ca un ou.
Aşteaptă încă
Aşteaptă încă un tărâm
cu case albe şi iarbă sălbatică
Într-o singură sămânţă
aşteaptă încă o carte
plină de magnifice teorii şi speranţe
într-un singur Cuvânt.”
*
Cred că aţi avut o Lectură plăcută!
Bistriţa, 10 martie 2014 Jeniţa Naidin