Gheorghe Grigurcu – Etică


 

 

Din cartea: „Contemplaţii”, publicată de Gheorghe Grigurcu în anul 1984 la Editura Cartea Românească (sediul Editurii era la doi paşi de biroul meu de atunci, fapt ce îmi înlesnea bucuria de a procura cărţi în drum spre casă)  am citit, în aceste zile, concomitent cu scrieri ale Maestrului Ovidiu Drimba, dar şi scrieri despre Lucian Blaga, poezii ale acestui minunat poet ce m-au însoţit prin vreme.

Am aflat, de curând, graţie unei cărţi de interviuri şi reportaje, că Gheorghe Grigurcu l-a cunoscut „îndeaproape, ca student la Universitatea din Cluj, pe marele nostru LUCIAN BLAGA”.

Am cules pentru Dv., cititorii mei, următoarele versuri scrise de Gheorghe Grigurcu:

 

Unde să ies

 

Unde să ies la care colţ de stradă

să descopăr semnul dispreţuitor al infinitului?

 

Ce floare să desenez pe această hârtie

care ţipă cu voce atât de tare?

 

Ce zi să aşez în călimară

ca şi când n-aş mai avea nimic de scris?

 

Cui să-i vorbesc? Cui să-i explic

că încă mai exist?

 

Etică

 

Cel orb vai nu crede

celui rănit.

 

Cel rănit vai nu crede

celui trist.

 

Cel trist vai nu crede

prostului.

 

Nu te feri

 

Nu te feri să spui în poezie

adevărul gol ca un ou

să-i spui iubirii pe nume

ca şi cum ai chema-o.

 

„Dacă durează o zi un an o lună-

scrie Felix Grande – în iubire este la fel

Preţul este ca totul să se termine

Victoria este ca totul apoi să doară”

spre a adăuga:

„E adevărat că vine pentru a se duce

(Ca noi                          Ca şi noi)”

 

 

Nu te feri să spui adevărul

despre iubire şi despre poezie

şi despre Felix Grande care ne arată

cât de nepractice sunt delicatele sofisme

 

 

cât de nepractic este adevărul

generos primitiv

fatal ca un ou.

 

Aşteaptă încă

 

Aşteaptă încă un tărâm

cu case albe şi iarbă sălbatică

 

 

Într-o singură sămânţă

 

aşteaptă încă o carte

plină de magnifice teorii şi speranţe

 

într-un singur Cuvânt.”

*

Cred că aţi avut o    Lectură plăcută!

Bistriţa, 10 martie 2014   Jeniţa  Naidin