Iisus Hristos – Izvor de energie
Iisus Hristos – Izvor de energie
Astăzi, Vineri, 01 iunie 2012, vă invit să continuăm o lectură deosebit de folositoare din această lucrare esenţială pentru spiritul nostru.
Cuvintele scrise de Georges Barbarin, în cartea HRISTOS, PRIETENUL CLIPELOR DE GREA ÎNCERCARE, sunt un real sprijin sufletesc.
Eu am primit acest sprijin şi de aceea vă invit să citiţi şi Dumneavoastră.
Culeg, la calculator, pentru a cita, texte din această cărticică pentru oamenii care nu au această lucrare şi, mai ales, pentru tineri, deoarece ştiu că le este mai confortabil să citească pe ecran decât să ia o carte din bibliotecă.
(citatele de mai jos sunt o continuare la articolul din 22 mai 2012, citate pe care, datorită ideilor conţinute în text, le-am intitulat:
Iisus Hristos – Izvor de energie).
„Viaţa este făcută din căderi şi ridicări. Cine se opreşte este dat peste cap fără să vrea, avalanşa trece peste el. Lupta începe chiar în pragul naşterii noastre, pentru a ne conduce spre rostul existenţei noastre. Dacă ţinem pasul cu ea, viaţa noastră se desfăşoară bine, nu ne pierdem.
Vrem-nu vrem, trebuie s-o urmăm, nu suntem liberi s-o abandonăm. Cooperăm deci cu viaţa, ne îndeplinim rostul, iar sprijinul şi izvorul de energie nu poate fi altul decât Cel ce ne-a hărăzit scopul şi sensul vieţii.
Să cerem sprijinul Celui de sus. Celui ce ne-a creat pentru acest scop. Iisus ne-a dat lupta. El este cu noi deci, nu suntem singuri. Greşeala, eroarea sunt paşi spre desăvârşire – bineînţeles, dacă ne dăm seama de ele.
Desăvârşirea nu se atinge decât cu preţul multor greşeli, nu numai în plan spiritual, ci şi fizic. Gândirea voastră defectuoasă se amplifică, adăugându-se la celelalte gânduri greşite ale oamenilor, de-a lungul secolelor, şi aceasta constituie răul.
Fără mintea coruptă a oamenilor, răul nu ar exista. Încetaţi deci să mai gândiţi rău şi veţi vedea cum ar trebui să se comporte omenirea cu adevărat.
Umpleţi universul de dragoste, nu de ură!
Înlocuiţi îndoiala cu credinţă, descurajarea cu speranţă, amărăciunea cu optimism, inerţia cu muncă!
În nici un caz să nu consideraţi că sunteţi singuri în efortul vostru de a schimba lumea; n-ar fi posibil.
O picătură de colorant ajunge pentru a colora o anumită cantitate de apă.
O singură idee a gândirii adevărate fecundează întreg universul. Ea atrage şi naşte milioane de idei frumoase. Receptori sunt foarte mulţi, însă puţini sunt cei care emit.
Nu credeţi în puterea răului!
Răul nu învinge decât în măsura în care voi credeţi în el.
Voi credeţi că nu sunteţi răufăcători fiindcă nu omorâţi, nu furaţi şi nu înşelaţi. Ei bine, sunteţi totuşi nişte răufăcători dacă faceţi permanent rău prin mândria voastră, prin orgoliul şi egoismul vostru; sunteţi nedrepţi cu alţii, nerăbdători, geloşi, nervoşi, pofticioşi, meschini şi zgârciţi, invidioşi.
Toate acestea fac parte din împărăţia răului. Când îi ironizaţi pe alţii, când vă exprimaţi îndoiala sau judecaţi, când vă este teamă, faceţi rău zilnic şi vă credeţi totuşi nevinovaţi.
Prietenul divin nu vă consideră în nici un caz un binefăcător. Binefăcătorul emite „râuri de apă vie” în jurul lui, un fluid de dragoste către toţi cei care îl înconjoară.
Binefăcătorii nu se eschivează şi nu fug de răufăcători, ci din contră, aceştia din urmă fug de cei buni. Iisus Însuşi a spus: „Nu pentru cei sănătoşi am venit, ci pentru cei bolnavi, şi nu doresc moartea păcătosului, ci să se întoarcă şi să fie viu!”
Astfel procedează toţi prietenii lui Hristos cu păcătoşii: nu-i evită, îi iubesc şi caută ca prin dragoste să-i întoarcă pe calea cea bună. Dacă întâlniţi necinstea în jurul vostru nu trebuie s-o observaţi, să-i daţi importanţă. Pentru un om cinstit nu există necinste – sau, în orice caz, este o eroare trecătoare.
Sunteţi un singuratic? De ce? Pentru că nu aţi lăsat dragostea să rodească.
Aşteptaţi de la ceilalţi primul pas? De ce? Din orgoliu nu vreţi să-l faceţi voi. Nu vreţi să oferiţi ceea ce nu vi se cere. „Daţi şi vi se va da!” – spune Hristos.
Căutaţi prietenia Prietenului adevărat şi veţi avea prietenia tuturor oamenilor. Prietenia oamenilor este rareori gratuită.
Prietenul divin nu are însă nici un interes personal, El Se dăruieşte numai interesului nostru.”
(voi continua, curând, citatele din această carte superbă)
Jeniţa Naidin