Jenita Naidin

Azi, 19 August 2017 am adus pe prima pagină acest articol pe care l-am scris demult,

dar prin cuvintele de atunci doresc să comunic și acum.

Totul din dorința de comunicare atât de necesară tuturor vietăților,

și cu atât mai mult oamenilor.

Vă mulțumesc!

Jenița Dodiță Naidin

Grădina de la IZVORU

Floare din Grădina Naşei mele  Ichim din Băbuşa

am fotografiat această icoană în Mănăstirea Sf. Mina

*

Azi,  vă invit să citim câteva  cuvinte din Cartea cu Vieţile Sfinţilor, (Vol.I, pag. 400), despre Ioan Botezătorul, Înaintemergătorul, dar şi despre Începuturile lumii.

„Luna ianuarie, în 6 zile:

Sfânta  şi Dumnezeiasca  Arătare a Domnului Dumnezeu şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos.

 

După întoarcerea  Sa de la templul din Ierusalim, unde rămăsese, la doisprezece ani, Domnul Iisus s-a aflat în Galileea, în cetatea Nazaret, unde s-a crescut, tăinuindu-Şi înaintea oamenilor puterea şi înţelepciunea dumnezeirii Sale, până la treizeci de ani, că necuviinţă se socotea la iudei, ca cineva, înainte de treizeci de ani, să ţie rânduiala de dascăl sau preot.

[…]

… cum zice Scriptura, atunci a venit cuvântul lui  Dumnezeu către Ioan, fiul lui Zaharia, în pustie, trimiţându-l  pe el ca să înceapă a boteza cu apă.

[…]

…Acela este Cel ce botează cu Duh Sfânt.”

Cu bucurie am citit întotdeauna despre  vieaţa oricărui   sfânt când  am avut prilejul, dar am cules la calculator învăţăminte îndeosebi din paginile despre sfinţi ce au o legătură personală cu familia mea.

Pentru că Florin, fiul meu,  s-a născut în ziua când a plecat la Dumnezeu Sfântul, slăvitul Prooroc Ioan, Înaintemergătorul  şi Botezătorul Domnului, într-o mare sărbătoare a Creştinătăţii, am mers şi la  ziua de 29 august.

Să citim un fragment de la pag. 1006, din „Proloage:

„Întru această zi, învăţătură a Sfântului Grigorie, despre mânie.

Să nu daţi, fraţilor, loc mâniei între voi.

Pentru că omul mânios nu primeşte dar de la Dumnezeu, ci, prin mânia sa, cade din înălţimea răbdării, în groapa de pierzanie a mâniei.

Care fiară este aşa de cumplită şi neîmblânzită, precum este omul cel mânios, care nu-şi pierde mânia?

Că ce este mai rău decât mâniosul?

Aceasta turbat îl face pe om, sluţit şi nu bun, fiindcă nu vine Duhul lui Dumnezeu la cel mânios.

 Socoteşte, dar, omule că cel ce ţine mânie, nu se stăpâneşte pe sine.

[…] Goneşte-ţi iuţimea şi mânia din inimă, că a zis Domnul:

 «Oricine se mânie pe fratele său, vrednic va fi de osândă (Matei 5, 22)».  […]

Drept aceea, părăseşte iuţimea şi lasă mânia, ca nu cumva, împreună cu Irodiada, să te osândeşti, că ea se mânia mult asupra lui Ioan Botezătorul, care voia să o mântuiască pe dânsa.”

Cu Atenţie, vedem miracolele.

 Naşterea fiului meu Florin este miraculoasă şi pentru faptul că mai erau doar zece minute din ziua Sfântului, 29 august 1974, şi el s-a hotărât să vadă lumina zilei.

*

Am fotografiat drumul de la mine din sat spre lume… în Codrii Romanului.

*

Astăzi, 6 Ianuarie 2015,  am revăzut un text pe care l-am scris mai demult,

şi, fiind Sărbătoare, vă invit la lectura lui:

Începuturile lumii

Preocupare veche a omului, Începuturile lumii, par a avea acum, în Mileniului trei, după Iisus Hristos, o dezlegare:

Gândul, Cuvântul, Ideea au fost la Începuturile lumii.

Ne place acest fel de a vedea lucrurile, îl simţim ca fiind adevărat prin însăşi viaţa noastră trăită conştient, cu mintea trează!

„Drumul de la lumină până la om este lung şi anevoios ca şi cel de la om până la lumina spiritului”.

Înţelegem că viaţa apare la adăpostul unor condiţii zămislite în Cosmos.” (Dumitru Constantin Dulcan.).

Urmărim, cu mirare, rezultatele cercetărilor ştiinţifice efectuate de oameni de ştiinţă, de către acei oameni de ştiinţă care cred că Dumnezeu există şi îngăduie omului cunoaşterea.

Atunci când credem, şi ni se potriveşte ceea ce citim despre concluziile la care au ajuns oameni de ştiinţă dedicaţi acestui domeniu, al studierii Începuturilor lumii, ne bucurăm. Am citit mai multe studii în acest sens.

Mă bucur în interiorul meu şi văd o asemănare cu intuiţii vechi ale minţii mele, despre care nu îndrăzneam să vorbesc decât cu mine însămi şi cu Dumnezeu.

Găsim explicaţii cum se formează memoria noastră:

„O idee ajunsă în câmpul atenţiei noastre este codificată mai întâi electric, apoi biochimic şi dacă ne captează interesul este stocată în memorie.

Calea inversă ne va conduce din nou la idee. Vom observa de aici relaţia reciprocă: Idee→ creier → idee.” (D. C. D).

Inteligenţa Universală, Dumnezeu, ne arată cum totul este în dinamică, şi, atunci când mintea noastră trece în revistă doar reperele mari, în succesiunea lor, în ceea ce priveşte evoluţia cunoaşterii suntem uluiţi:

Comuna primitivă…, Sclavagismul…, Evul mediu…Arderea pe rug…, Galileo Galilei…, Reformarea religiilor lumii, să amintesc doar de Luther cu ziua de 2 iulie 1505,  apoi,  Preocuparea omului pentru ceea ce este Conştiinţa lui şi Conştienţa lui, adică starea de vigilitate.

Am înşiruit aşa, câteva denumiri care să atingă creierul nostru, ce mi-au venit acum în minte, iar în spatele lor, gândurile, miile de gânduri vin şi se amplifică, dar le putem opri

cu ajutorul unui singur cuvânt de mirare şi smerenie:

DOAMNE!

Savanţii au spus:

„Universul este doar fizică. O fizică a echilibrelor energetice în multitudinea formelor existente. Este o aserţiune acceptată de ştiinţă. Noi am completa doar cu ideea intervenţiei unei inteligenţe în acest joc de energii.” (D. C. D).

Această inteligenţă este Dumnezeu, ştim asta.

Inserez aici, acum, o completare din spiritul vremii în care trăim:

În ziua de 17 februarie 2013 am ascultat-o, la TVR Cluj, pe Doamna Ligia Toma Zoicaş, octogenara care ne îndeamnă să ne ocupăm mai mult de „felia de spirit” din noi, căci este stringent.

Ne-a vorbit şi despre pericolul unora dintre descoperirile ştiinţei.

Domnia sa spune:

„Ne întâlnim cu răul pe care îl face ştiinţa”; „inventăm orişice”; „De la creier la spirit este o cale lungă”; Omul e o fiinţă dublă, este hotar între două lumi: lumea reală şi Mister.”;

„Tot creierul nostru participă la tot ce ni se întâmplă”;

Ne-a spus şi despre faptul că oamenii şi, mai ales, oamenii de ştiinţă nu trebuie să se izoleze.

Suntem de acord cu ce a spus Doamna Ligia, suntem legaţi unii de alţii prin Creator, iar Creatorul ne îngăduie să studiem propriul nostru creier care este organul cel mai misterios din corpul nostru fizic, este centrul funcţiilor noastre adaptative şi creative.

Doamna Ligia Toma Zoicaş a menţionat:

„Nu găsim goluri în urcuşul nostru pe scara cunoaşterii, dar urcăm pe scară pentru a coborî în noi înşine”.

Superb!  Atunci când citim sau auzim opiniile semenilor noştri, este necesar să le trecem prin propria noastră gândire pentru a le aplica în propria noastră viaţă.

Nimeni nu poate trăi în locul altui om.

Părinţii copiilor trebuie să înţeleagă asta.

Există şi în prezent vechea discuţie şi dispută privind ce formaţiuni din creierul uman sunt implicate în actul conştiinţei.

Şi ele vor continua,

– discuţiile şi disputele -,   în opinia noastră,

pentru că tainele există şi sunt ştiute doar de Dumnezeu!

Alături de gândurile de mai sus, voi mai cita (din medicul D. C. D.) două definiţii a două noţiuni foarte importante amintite mai sus:

„Conştienţa reprezintă o stare fiziologică, de veghe rezultată din impactul informaţiilor venite din exteriorul şi din interiorul organismului asupra formaţiei reticulare ascendente.

Conştiinţa reprezintă evaluarea şi integrarea psihică la un nivel mai înalt, cortical a informaţiilor receptate de creier.  Conştiinţa nu se poate manifesta la nivelul creierului uman decât pe fondul păstrării conştienţei, a stării noastre de veghe, aşa după cum este uşor de înţeles.”.

Dragii mei cititori, nu este aşa că e minunat să vorbim despre începuturile lumii, acum când alţii vorbesc despre sfârşitul ei?

Să intrăm în starea de trezvie, deci,  şi să credem:

Dumnezeu există!

Icoană fotografiată în Mănăstirea Sfântul Mina

Am fotografiat în toamna anului 2014,  acest nuc şi banca,

în curtea şcolii unde am învăţat, din satul meu natal, BĂBUŞA.

Bistriţa,  6 Ianuarie 2015   Jeniţa Naidin

Art.  completat, azi,  22 august 2015      Jeniţa Naidin