Lumea inimii umane

ghiocel 25 04 2013 P1000039

Text adus pe Prima Pagină,

azi,  5 Aprilie 2020, la cererea cititorilor, și, după cum văd, din 5 febr. 2013, când l-am scris, l-am mai adus în atentie și altădată…

  Text adus pe Prima Pagină, astăzi, Sâmbătă, 4 Noiembrie 2017,

dintr-o adâncă Durere sufletească.

Am văzut de aproape, la BUCUREȘTI,  Suflete îndurerate și am stat în Tăcere.

M-am rugat și mă rog să-și găsească Liniștea prin relația lor directă cu Divinitatea. 

Pentru omul adult,

până la urmă,

cea mai importantă relație

este Relația lui directă cu Dumnezeu.

super flori galbene foto jeniţa naidin 

Textul de mai jos, pe care l-am scris în data de 3. 02. 2013,

îl postez azi,  Duminică, 28 iulie 2013, pe prima pagină

deoarece i-am adus câteva completări.

Lectură plăcută vă doresc Dragii mei cititori!

Astăzi, 3 februarie 2013, am participat la Sfânta Liturghie într-o Bisericuţă mică, de la marginea oraşului Bistrița.

Privind catapeteasma şi pictura murală, dar mai ales, privind Icoana Sfântului Nicolae m-am gândit la relaţia părinţi-copii.

Am contemplat lumea fiinţei mele, lumea inimii mele şi lumea conştiinţei mele.

M-am gândit la faptul că în anii 1974, şi 1977, când eu mi-am născut copiii, aveam în minte gânduri de a le asigura, după modestele mele posibilităţi, condiţii materiale de trai, aveam dorinţa să îi ajut cât de mult şi eram fericită că îi iubeam, aşa cum îi iubesc şi acum.

Ceea ce ştiu în acest moment este că e bine pentru un copil să îl iubim, să îl îngrijim şi să îl sprijinim, dar să nu îl ajutăm acolo unde el trebuie să se ajute, faptul că eu i-am ajutat fără să vorbesc cu ei despre suflețelul lor, fiind mereu la serviciu, îmi dă o stare de durere sufletească şi de neputinţă pentru că analiza mea vine  prea târziu.

Cu durere în inimă şi suflet, scriu aceste rânduri pentru oamenii care vor să conceapă şi să nască copii.

Am observat, de-a lungul vieţii mele, că potenţialul natural al copilului, zestrea cu care el se naşte, este total necunoscut şi de aceea nu avem cum să îl ajutăm, el poate simţi, din interior, ceea ce este mai bine pentru el şi,  atunci este bine cât este foarte mic să nu intervenim, iar când începe să spună ce simte să fie sprijinit, pe cât e posibil, să își realizeze vocația sa.

Mă gândesc la mine ca mamă, ştiam de noţiunea de  cei şapte ani de acasă, dar nu ştiam că atunci se creează fundamentul vieţii şi că în acei ani nu trebuie intervenit din afară decât cu iubire, mai precis cu noţiuni despre cea mai importată iubire, Iubirea pentru Dumnezeu. Nu pentru o religie sau alta, ci Iubirea pentru Dumnezeu.

Dar cum să spunem copiilor noştri ceva ce noi nu ştim sau nu conștientizăm!

Până nu demult, pentru mine iubirea pentru Dumnezeu a fost o noţiune abstractă, iar acum o simt.

Acum ştiu că Dumnezeu există!

Mă gândesc la toţi copiii cărora  nu li s-a vorbit şi nu au simţit de la părinţii lor iubirea pentru Dumnezeu, că pot afla acum în ce fel se pot ajuta singuri.

Cred că fiinţele adulte pot scăpa de ceea ce este greşit în biocâmpul lor de la părinţii sau bunicii lor, prin faptul că aspiră către Dumnezeu, aspiră către iubire şi renunţă la resentimente.

Cea mai mare forţă din Univers este Iubirea, iar ca să fim sănătoşi ne rugăm pentru cei care ne greşesc sau ne-au greşit şi dorim să nu li se întâmple nimic rău.

Totul e determinat de voinţa divină, de aceea să ne smerim în faţa lui Dumnezeu, să Îl iubim.

Cu gândul permanent la Dumnezeu nu putem greşi, numai că e important cât de repede, noi ca oameni înţelegem asta.  După mine, ar trebui ca, până nu simt şi nu înţeleg această iubire pentru Dumnezeu, oamenii să nu devină părinţi.

Cineva spunea mai colocvial:

„Să fii părinte este o slujbă complicată, astfel încât, dacă nu eşti pregătit pentru ea, nu deveni părinte.”

Acum simt  nevoia să citesc în Sfânta Scriptură câteva texte şi să le culeg aici ca să medităm asupra lor:

„Cele zece porunci

Grăit-a Domnul toate cuvintele acestea zicând:

Eu sunt Domnul, Dumnezeul tău,

Cel ce te-a scos din ţara Egiptului, din casa robiei.

1._Să nu ai alţi dumnezei în afară de Mine.

2._Să nu-ţi faci chip cioplit[1], şi nici vreo asemănare cu ceva din câte sunt pe pământ, aicea jos, ori în câte sunt în apele de sub pământ[2].

._Să nu te închini lor, şi nici să le slujeşti; că Eu, Domnul Dumnezeul tău, Eu sunt un Dumnezeu gelos[3], Cel ce vina părinţilor o dă pe seama copiilor pân’ la al treilea şi al patrulea neam pentru cei ce Mă urăsc, dar Mă milostivesc pân’la al miilea neam spre cei ce Mă iubesc şi-Mi păzesc poruncile.

3._Să nu iei numele Domnului, Dumnezeului tău, în deşert, că nu va lăsa Domnul nepedepsit pe cel ce ia în deşert numele Lui.

4._Adu-ţi aminte de ziua odihnei, ca s’o sfinţeşti. Şase zile să lucrezi; în ele fă-ţi toate treburile. dar ziua a şaptea este odihna Domnului, Dumnezeului tău; în ea să nu faci nici o muncă, nici tu, nici fiul tău, nici fiica ta, nici sluga ta, nici slujnica ta, nici boul tău, nici asinul tău, nici orice dobitoc al tău, nici străinul ce poposeşte la tine, fiindcă’n şase zile a făcut Domnul cerul şi pământul, marea şi toate cele ce sunt într’nsele, iar în ziua a şaptea S’a odihnit. De aceea a binecuvântat Dumnezeu ziua a şaptea şi a sfinţit-o.

5._Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta, ca să-ţi fie ţie bine şi să trăieşti ani mulţi pe pământul pe care Domnul Dumnezeu ţi-l va da[4].

6._Să nu ucizi.

7._Să nu te desfrânezi[5].

8._Să nu furi.

9_Să nu mărturiseşti strâmb împotriva aproapelui tău.

10._Să nu râvneşti la casa aproapelui tău; să nu râvneşti la femeia aproapelui tău, nici la ogorul lui, nici la sluga lui, nici la boul său, nici la asinul său şi la nici unul din dobitoacele lui şi la nimic din câte sunt ale aproapelui tău”.

*

„Poruncă nouă vă dau: Să vă iubiţi unii pe alţii! Aşa cum v’am iubit Eu, aşa şi voi să vă iubiţi unii pe alţii. Întru aceasta vor cunoaşte toţi că sunteţi ucenicii Mei, de veţi avea iubire unii pentru alţii. […] Aceasta vă poruncesc: să vă iubiţi unii pe alţii!”


[1] Textual: „idol” (eídolon); prin definiţie, statuie sau statuetă sculptată, ca reprezentare a unei zeităţi.

[2] Această interdicţie făcea din Israel un unicat în întregul său context uman. De reţinut însă că textul se completează prin prima frază a versetului următor; porunca nu interzice opera de artă, ci transformarea acesteia în idol.

[3]  Grecescul zêlos înseamnă „zel”, „ardoare”, „râvnă”, dar şi „gelozie”, „emulaţie”, „rivalitate”; zelotés înseamnă „zelos”, sau „gelos”, sensul e dictat de context. În cazul de faţă Dumnezeu  Îşi revendică în exclusivitate fidelitatea şi iubirea celor cu care a încheiat legământul; în caz de trădare cu alţi „dumnezei”, El Îşi atribuie chiar pornirile temperamentale ale unui acces de gelozie. Sfântul Apostol Pavel va vorbi despre o „gelozie a lui Dumnezeu” : vezi 2 Col 11,2 şi notele din context.

[4] „Cea dintâi poruncă urmată de făgăduinţă” (Ef 6,2).

[5]    În sensul de a nu săvârşi adulter, nu să nu fie căsătoriţi.

**************************************************************************

pruncul mic Image2565

Bistriţa,  3 februarie 2013  Jeniţa Naidin

meleaguri Strîmba manastireImage15237

Completat azi, 28 iulie 2013,

și azi, 4 Noiembrie 2017

Jeniţa Dodiță  Naidin