28 Noiembrie 2018
„Înveştejite frunze se destramă
Înveştejite frunze se destramă
Căzând, din apa iazului să bea,
Precum un stol de fluturi de aramă,
Ce-n agonie zboară către-o stea.
Iubesc această seară, cînd pământul
De inimă mi-l simt apropiat.
Când poalele mestecenilor, vântul,
Până la umeri, sus, l-a ridicat.
În suflet şi pe vale e răcoare,
Amurgu-i turmă vânătă de oi.
La marginea grădinii foşnitoare,
Se stinge-un zvon de zurgălău vioi.
Aşa de treaz eu încă niciodată,
N-am ascultat ce spune trupul meu.
Ce bine-ar fi, ca salcia plecată,
În iazul roz să mă răsfrâng şi eu.
Pe-un stol, zâmbind, ce bine mi-ar fi mie,
Cu luna-n ochi, un pai să mozolesc…
Pe unde eşti tu simplă bucurie,
Ca mult iubind nimic să nu doresc?”
ESENIN
Traducere de George Lesnea
***
„Când vine Dumnezeu la tine
te dezlegi de toate,
atât de nedreptăţile tale cât şi de toată dreptatea ta.
Când stai în faţa lui Dumnezeu cu credinţă tare
eşti mai presus de lumea aceasta,
mai presus de trăncăneala vieţii,
ai cu un cuvânt liniştea mai presus de lume,
ai liniştea lui Dumnezeu.”
ARSENIE BOCA
Plecat din această Lume pământeană acum 29 de ani!
Cu Iubire şi Recunoştinţă
Jeniţa Dodiţă Naidin
Miercuri, 28 Noiembrie 2018
În braţele lui Dumnezeu
